Un director de la Fisc a explicat, in premiera, de ce statul recupereaza asa de greu bunurile confiscate de la marii corupti

"Nu o sa scape nimeni sa nu plateasca mai devreme sau mai tarziu", a sustinut marti, in cadrul unei dezbateri publice privind recuperarea prejudiciilor din dosarele penale, unul din directorii din cadrul ANAF.

Directorul adjunct al Directiei Executari Silite Cazuri Speciale din ANAF, Toni Avram, a explicat ca structura din care face parte se ocupa de recuperarea prejudiciilor in marile dosare de coruptie sau crima organizata.

"Eu sunt cel de la munca de jos, de la baza", a explicat acesta cu ce se ocupa. Este pentru prima data cand un oficial din cadrul Ministerului de Finante explica public ce face statul roman pentru recuperarea prejudiciilor si cu ce piedici se confrunta. Structura aceasta din ANAF se ocupa de recuperarea prejudiciilor si a confiscarilor in baza deciziilor definitive pronuntate de instanta.

Declaratiile au fost facute la o dezbatere la care au luat parte magistrati, diplomati si reprezentanti ai Fiscului, pe tema recuperarii prejudiciilor.

Citeste si Kovesi: Un condamnat prefera sa stea mai mult in inchisoare, dar sa nu i se confiste averea

Care sunt hibele sistemului

Toni Avram a explicat ca in cadrul Directiei Executari Silite Cazuri Speciale din ANAF exista un numar de peste 20.000 de dosare de executare silita, derivate din hotarari judecatoresti, pronuntate in materie penala.

"Aceste creante provenite din savarsirea de infractiuni au un caracter cert ca si suma stabilita, dar un caracter incerct ca suma ce urmeaza a fi recuperata. (...) S-a creat impresia ca sunt indisponibilizate sume de bani in conturi si Agentia Fiscala nu are capacitatea de a le retrage din conturile debitorului si de a-si atinge prejudiciul. Nu, departe gandul de aceste aspecte", a explicat Avram care este realitatea, de fapt.

Potrivit acestuia, procurorii pun masuri asiguratorii instituite asupra unor bunuri in cursul urmaririi penale si asupra unor sume de bani. "Aceste masuri asiguratorii nu conduc intotdeauna la recuperarea prejudiciului. Aici avem mai multe aspecte: bunurile sunt ipotecate in favoarea altor creditori, nu am primit niciun raport de evaluare. (...) In hotarare nu sunt trecute datele de identificare ale debitorului, numai numele si prenumele. Daca dai cautare in baza de date din Evidenta Populatiei dupa nume si prenume, apar 1.000 de persoane. Nu sunt trecute CNP-uri.

Mentionez aceste aspecte simple, ca ele conduc la o activitate in plus si necesita implicare a resurselor umane si ale timpului", a enumerat Avram, pe scurt, hibele sistemului.

Potrivit acestuia, bunurile nu sunt administrate in cursul urmaririi penale. "Nu sunt pazite imobilele sau realizate activitati de administrare. Mai mult, societatile comerciale care sunt responsabile civilmente isi desfasoara procedura insolventei", a explicat directorul.

Cat s-a recuperat

Oicialul a mai aratat ca structura din care face parte a recuperat peste 400 de milioane de lei din valorificari de bunuri:

"Numai in 2017 am pus 399 de masuri asiguratorii dispuse de instanta".

"Nu o sa scape nimeni sa nu plateasca mai devreme sau mai tarziu. Insa gradul de recuperare este strict legat de garantiile instituite. Referitor la bunuri confiscate, asa cum bine cunoasteti, noi am facut tot posibilul sa intre in fapt in patrimoniul statului", a mai intarit, o data, Toni Avram.

Potrivit acestuia, in unele cladiri confiscate de instanta, ANAF a instituit paza, pentru ca acestea sa nu fie devalizate. Un astfel de caz este cel al fostului sediu Grivco si al Antenei 3, confiscate in Dosarul Privatizarii ICA - Dan Voiculescu.

"Se confisca milioane fara a exista"

"Referitor la confiscari - confiscarile pe bunuri si pe sume de bani unde ele au intrat in visteria statului prin pronuntarea hotararii judecatoresti - astea-s cazurile ideale. Avem confiscari virtuale - se confisca milioane de lei fara a exista. Aceste milioane de lei, daca nu sunt garantate prin niste masuri asiguratorii, noi trebuie sa facem activitati de investigatii pana la recuperarea integrala.

Aceste sume sunt imprescriptibile. Practic, debitorul urmarit ramane cu aceasta creanta tot timpul. Noi ii cautam. Potrivit legislatiei, ii trecem intr-o stare de insolvabilitate", a mai arata Avram.

In cazul persoanelor trecute in starea de insolvabilitate, ANAF-ul verifica anual daca acestea dobandesc noi bunuri sau venituri. "Daca primim vreo informare/infomatie ca un bun de facto este al lui, dar trecut pe numele altei persoane, noi declansam imediat operatiunile. Investigam si noi. Nu am primit pana acum nicio informatie", a explicat Avram.

80 de angajati la 20.000 de dosare

Potrivit acestuia, la Directia Executari Silite Cazuri Speciale din ANAF lucreaza in prezent aproximativ 80 de oameni care trebuie sa lucreze cu 20.000 de sentinte definitive.

Fiscul are acces la mai multe baze de date ale statului, cum ar fi la Cadastru, Inmatriculari, Autoritatea Navala sau face schimb de informatii cu primariile locale.

Toni Avram a aratat ca Fiscul a emis 27.000 de notificari in dosare penale si a notificat debitorii sa dea o declaratie cu privire la bunurile si veniturile urmarite. "N-au raspuns toti. Am facut sechestre in mod operativ", a spus acesta.

El a precizat ca in activitatea inspectorilor fiscali nu a intervenit nimeni. "Scopul meu este sa ajung cu toate persoanele in insolvabilitate", a adaugat Avram.

Oficialul a explicat ca, in cazul in care constata ca debitorul este insolvabil, iar in timpul judecatii si-a instrainat bunurile, de exemplu o donatie catre membrii familiei, Codul de Procedura Fiscala ii permite angajarea raspunderii solidare. "Verific ca el nu a incasat suma de bani si donatia a avut scop declansarea starii de insolvabilitate, pentru ca si-a instrainat bunurile fictiv", a aratat Avram ce instrumente de lucru are la indemana.

Motivul pentru ca unii utilizatori vor evita achiziționarea noului Huawei Pura 70

Săptămâna trecută, Huawei a lansat seria Pura 70, care a înregistrat vânzări impresionante pe piața din China. Cu toate acestea, perspectivele pentru piețele occidentale sunt mai...

O multinațională germană inaugurează un nou birou în România, după ce a anunțat concedieri la nivel global

Compania multinațională de inginerie Bosch a inaugurat marți, 23 aprilie, cel de-al doilea birou din Cluj-Napoca, în cadrul centrului său de inginerie. La nivel de grup, Bosch a anunțat, la...