Analiza Ziare.com. Problemele cu legea ale candidatilor pentru conducerea Curtii de Conturi. Badalau si Ilie Sarbu, in carti pentru functii-cheie

Marti, 30 Iunie 2020, ora 06:30
15506 citiri
Analiza Ziare.com. Problemele cu legea ale candidatilor pentru conducerea Curtii de Conturi. Badalau si Ilie Sarbu, in carti pentru functii-cheie
FOTO: Facebook

Senatorii si deputatii din comisiile de buget-finante au dat aviz pozitiv luni, 29 iunie, pentru sapte dintre 22 de candidati care si-au depus dosarele pentru functiile de conducere vacante la Curtea de Conturi, urmand ca acestia sa fie votati marti, 30 iunie, de plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului.

Surse Ziare.com au precizat ca cei sapte candidati ar fi Nicolae Badalau, Sorin Lazar, Ion Calin, Ilie Sarbu, Claudia Boghicevici, Csongor-Attila Deszo si Adrian Popa.

Nicolae Badalau, baronul de Giurgiu care a modificat legea de functionare a Curtii de Conturi

Dupa ce Marcel Ciolacu a anuntat ca il sustine pe Nicolae Badalau pentru o functie de conducere la Curtea de Conturi, senatorul PSD de Giurgiu a primit aviz favorabil in Comisia de buget si finante. Functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi, cea pentru care candideaza Nicolae Badalau, ar urma sa fie remunerata cu aproximativ 5.000 de euro/luna.

Badalau, recomandat de studiile superioare la Bioterra

Intr-o interventie la Digi 24, Nicolae Badalau a spus ca pe el il recomanda "experienta" pentru functia la Curtea de Conturi.

"Ma recomanda ca am fost membru al guvernului ca am multe mandate de parlamentar. Imi va folosi experienta de jurist", a declarat senatorul PSD.

In 2017, Badalau a initiat un proiect de lege care a fost ulterior aprobat de Parlament, prin care a modificat legea de functionare a Curtii de Conturi astfel incat si inginerii sa poata ocupa o functie de conducere in statele institutiei. Senatorul PSD, fiind de profesie inginer, sustine ca nu a modificat legea pentru a-i fi favorabila lui, ci ca el se incadreaza pentru acest post datorita studiilor in drept pe care le-a finalizat.

"Din pacate, eu aveam loc oricum pentru ca sunt jurist, am si facultatea de drept. Unii vor sa scoata niste gunoaie. Eu sunt si jurist si pe vechea lege corespundeam la criterii", a precizat Nicolae Badalau.

Nicolae Badalau nu avea "studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani in specialitatea studiilor absolvite si pregatire profesionala temeinica". Astfel, Badalau a depus personal un amendament la lege si a mai adaugat o profesie la conditiile de studii: "economice, juridice sau ingineresti".

In perioada 1981-1985 a studiat la Facultatea de Imbunatatiri Funciare, iar in perioada 1997-2002 la Institutul Agronomic "Nicolae Balcescu" Bucuresti. Badalau a obtinut diploma de jurist la varsta de 28 de ani, dupa ce a studiat dreptul la Universitatea Bioterra, Bucuresti.

Potrivit CV-ului, Badalau este din 2013 "Doctor in Stiinte Economice/ Domeniul Management", disciplina principala studiata fiind "Managementul Administratiei Publice. Strategii de Modernizare". Nu precizeaza insa la ce institutie de invatamant a obtinut diploma.

In 2005 a terminat un master la Colegiul National de Aparare, apoi si-a mai luat inca doua diplome de master, una la A.S.E. Bucuresti, Facultatea de Management si una la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti, cu disciplina Guvernare Moderna si Dezvoltare Locala.

Nicolae Badalau este presedintele organizatiei judetene PSD Giurgiu. A fost deputat in legislatura 2004 - 2008 si in prezent este senator.

Conform mai multor informatii aparute in presa de-a lungul timpului, Badalau a fost condamnat, in 1988, la un an de inchisoare dupa ce ar fi furat patru saci de grau. A fost gratiat si si-a inceput ascensiunea politica in primii ani ai Romaniei postdecembriste.

A avut mai multe probleme cu legea. In 2009, de pilda, ANI a cerut anchetarea lui Badalau pentru spalare de bani si fals in declaratii. Niculae Badalau a fost achitat in ambele dosare.

In 2013, DNA a inceput cercetarea lui Niculae Badalau pentru trafic de influenta. Procurorii acuzau ca ar fi sustinut o societate comerciala aflata intr-un circuit evazionist sa obtina fonduri de la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura. Intre timp, fapta pentru care a fost cercetat Badalau a fost clasata.

Firmele controlate de fiul sau au numeroase contracte cu statul si beneficieaza constant de finantare din fonduri europene prin Ministerul Economiei, relateaza hotnews.ro

In anii din urma, Badalau a jignit in repetate randuri diaspora. De la o manea cantata la sprit in tipul unui chef in curtea sa din Bolintin, cand un lautar a improvizat celebrele versuri "Sa vina diaspora/Ca noi ne pisam pa ea" pana la o declaratie recenta in care a sustinut ca doar 700.000 de romani plecati la lucru in strainatate sint "legali", restul, pana la 3- 5 milioane, "sunt fetele alea, de le duc astia".

Nicolae Badalau a ajuns pana in functia de ministru al Economiei, de unde si-a pus apoi oamenii de incredere din judet in pozitii-cheie. Le-a numit pe Nina Crisu, fost prefect PSD de Giurgiu, si pe avocatul Crina Stoianovici, sefa organizatiei de femei a partidului din judet, in pozitia de membri provizorii ai Consiliului de Administratie al companiei de stat Romarm SA, dupa cum arata Profit.ro.

Claudia Boghocevici, fosta sefa a organizatiei de femei de la PD-L Arad

Claudia Boghicevici a terminat Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad, Facultatea de Stiinte Economice - sectia - Finante Banci, Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultatea de Stiinte Economice - "Managementul financiar, juridic si contabil.

Ca studii de master a terminat "Drept administrativ si statutul functionarului public", la Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultatea de Drept si masterul de Management si finantare in administratia publica la Universitatea "Aurel Vlaicu" - Facultatea de stiinte economice. A obtinut o diploma de expert contabil si apoi si-a facut doctoratul la sectia "Finantarea externa a serviciilor publice specializate de protectia drepturilor copilului". Mai termina "Cunostinte despre administratie publica si stiinte politice / Relatii internationale si studii europene" din cadru Universitatii de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultatea de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative si un master in "Relatii internationale si diplomatie " la Universitatea "Titu Maiorescu" Bucuresti.

In 2009 termina Universtatea Nationala de Aparare "Carol I"- Colegiul National de Aparare si in urmatorul an obtine o diploma de la Academia Nationala de Informatii - "Colegiul National de Informatii". Tot in 2010, termina un "Curs de Inalti Functionari Publici" la Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

In timpul acesta, Claudia Boghicevici a lucrat in structurile Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, a fost inspector, sef serviciu financiar, director general adjunct economic, deputat in Parlamentul Romaniei timp de doua mandate, ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si apoi vicepresedinte Consiliului Judetean Arad.

Ulterior, Claudia Boghicevici, si-a dat demisia din functia de la Consiliul Judetean dupa ce a castigat un post de auditor public extern (profil economic) la Curtea de Conturi a Romaniei.

Claudia Boghicevici a intrat in politica pe filiera PDL, partidul cu ajutorul caruia a castigat doua mandate de deputat si care a propus-o la Ministerul Muncii in Guvernul Mihai Razvan Ungureanu. Din 2015, Claudia Boghicevici a intrai in PNL, partid care a propulsat-o la carma Consiliului Judetean Arad.

Odata cu demisia sa de la CJ Arad, Boghicevici a declarat ca va lasa deoparte politica.

"Am dorit foarte mult sa imi continui cariera profesionala in domeniul in care am inceput. Consider ca in politica am facut tot ce am putut in 15 ani. Prin experienta acumulata atat in Executiv, cat si in Legislativ, pot sa ajut mai mult cetatenii, administratia din pozitia aceasta. O sa pun de o parte politica. In momentul in care voi fi chemata sa semnez contractul, imi depun demisia din functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean" - a declarat pentru Jurnal aradean/ Aradon, Claudia Boghicevici

Cu toate acestea, Claudia Boghicevici nu a pierdut sustinerea colegilor sai de partid, fiind sustinuta de PNL pentru un mandat la Curtea de Conturi.

Claudia Boghicevici a fost implicata intr-un scandal in Judetul Arad, dupa ce, conform presei locale, numai in 2018, presedintelui CJ Iustin Cionca si vicepresedintii, Sergiu Bilcea si Claudia Boghicevici si-au crescut indemnizatiile cu 25 la suta (de la 15.200 de lei, la 19.000 de lei).

In 2019, sotul fostei ministru, Catalin Boghicevici, a fost implicat intr-un dosar penal in care era acuzati de evaziune fiscala, respectiv complicitate la evaziune fiscala. Anul acesta, Catalin Boghicevici a fost achitat, in prima instanta.

Sarbu Ilie, fostul ministru in vreme careia statul roman a pierdut mii de hectare

Ilie Sarbu este un politician roman, de profesie preot ortodox. Intre 2000-2004 a fost ministru al agriculturii in guvernul Nastase (PSD). In legislatura 2004-2008 a fost senator de Timis din partea PSD. In perioada octombrie-decembrie 2008, in urma demisiei lui Nicolae Vacaroiu, a fost presedinte al Senatului Romaniei. La alegerile legislative din 2008 a obtinut un nou mandat de senator de Timis. In data de 22 decembrie 2008 a fost investit in functia de ministru al agriculturii in primul guvern Boc (PD-PSD), functie pe care a detinut-o pana la 1 octombrie 2009.

Este tatal fostei eurodeputate Daciana Sarbu (PSD), casatorita cu fostul premier Victor Ponta.

In 2015 senatorul Ilie Sarbu a primit miercuri incuvintarea Parlamentului sa ocupe pozitia de vicepresedinte al Curtii de Conturi.

La acel moment legislativul a amanat, aproape un an de zile, sa puna in aplicare o hotarare "definitiva si general obligatorie" emisa de Curtea Constitutionala pe data de 8 octombrie 2014. La cel moment Curtea Constitutionale a constant neconstitutionalitatea numirii lui Ioan Anton pe postul de la Curtea de Conturi, dar vacantarea postului a durat un an de zile.

Dupa numirea lui Ilie Sarbu la carma Curtii de Conturi, PNL a contesta la CCR decizia de numirea lui Ilie Sarbu pe motiv ca nu indeplineste conditia de vechime de minim 10 ani in specialitatea studiilor absolvite. Insa solicitare a fost respinsa, pe motiv ca Parlamentul nu are acest gen de atributii si ca o sesizare in acest sens ar trebui inaintata unei instante, sau chiar Curtii de Conturi, scrie cursdeguvernare.ro

Tatal-socru al fostului premier Victor Ponta, Ilie Sarbu, a beneficiat, in 2018, de un salariu de 267.879 de lei de la Curtea de Conturi. La acest venit se adauga pensia bazata pe contributivitate, de 43.140 de lei si pensia de parlamentar, care i-a adus 100.776 de lei. In total, el a incasat in 2018 nu mai putin de 410.000 lei, adica aproximativ 34.000 de lei pe luna, conform Newsweek.ro

In 1976 Ilie Sarbu a devenit profesor la Seminarul Teologic din Caransebes. In 1978 a fost numit director al acestei institutii. Dupa o perioada de 3 ani a ocupat functia de consilier economic la Mitropolia Banatului, ca apoi, dupa 10 ani, sa desfasoare activitati in domeniul comertului, agriculturii si moraritului.

Ilie Sarbu a fost implicat intr-un scandal de distrugere a unui rau din judetul Arges dupa ce compania la care era actionar a fost amendata cu 100.000 de lei din cauza dezastru provocat de microhidrocentrale.

La data de 15 octombrie 2014, Directia Nationala Anticoruptie a dispus inceperea urmaririi penale fata de Ilie Sarbu sub invinuirea de folosirea influentei, avand functie de conducere a unui partid, pentru obtinerea de foloase necuvenite si sprijinirea unui grup infractional.

Ilie Sarbu, alaturi de alti suspecti, ar fi sustinut retrocedarea ilegala a unei mari suprafete de teren forestier provocand la schimb o dauna statului roman, reprezentat prin Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA, de peste 300 milioane euro.

In timp ce Sarbu era ministru al Agriculturii s-a infiintat "Agentia Domeniilor Statului", care avea ca misiune sa administreze toate terenurile agricole din proprietatea statului, arendandu-le sau concesionandu-le.

Din contracte incheiate de ADS in acea perioada face parte si privatizarea IAS Grabat, judetul Timis. In 2002 licitatia a fost castigata de Asociatia Salariatilor PAS Grabtim Timis care a cumparat actiunile IAS-ului cu 135.000 lei, bani platibili in rate de cate 20% intinse pe 5 ani si concesionand terenul Agroindustrialei IAS Grabtim Grabati SA in schimbul unei redevente de 565 kg grau/an.

Doar ca un raport al Corpului de Control al Ministerului Agriculturii din 07.02.2006 sesiza ca de fapt rata pe care ar fi trebuit sa fie platita de Asociatia Salariatilor in contul ADS pentru ferma cumparata, a fost virata pe 11.07.2002 de catre Fangmeier Agro Impex SRL, adica firma al carei administrator fusese Ilie Sarbu. Pana pe 20.12.2002 s-a transferat catre Frangmeier intreg pachetul de actiuni al Agroindustriala Grabtim Grabati SA, noteaza romaniacurata.ro

In august 2001, la cateva luni dupa ce Sarbu a fost numit ministru al Agriculturii, Culita Tarata, pe atunci deputat PSD, semna cu statul roman un contract care il facea posesorul celei mai mari ferme agricole din Europa, CA-ul Agentiei Domeniilor Statului concesionandu-i

Insula Brailei fara licitatie pe o perioada de 20 de ani pentru o redeventa de numai 500 kg de grau la hectar, in conditiile in care terenul beneficia de o infrastructura complexa de irigatii, drumuri de acces, retea electrica si facilitati portuare.

Sarbu ar fi subliniat la acel moment "necesitatea arendarii rapide a Insulei Mari a Brailei".

Presedintele Agentiei de la momentul cedarii folosintei Insulei Mari a Brailei catre Culita

Tarata era Cristinel Vasile Candet, un ex-angajat al Fangmeier. In 2008, DNA a deschis un dosar in care Candet a fost cercetat si inculptat pentru modul in care s-a incheiat respectivul contract.

La data de 16.07.2003, Corneliu Popa, presedintele de atunci al Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului, adus de la Timisoara de Ilie Sarbu, a aprobat, conform rechizitoriului procurorilor DNA, care a stat la baza condamnarii sale ulterioare, "declansarea, fara mandat din partea statului roman, a procesului de privatizare al Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti, stabilind o valoare a pachetului de actiuni de 94,5 ori mai mica decat valoarea comerciala reala a acestuia", astfel Institului de Cercetare Alimentara a fost cedat lui Dan Voiculesc. In acest dosar, fostul subaltern al lui lui Ilie Sarbu de la Fangmeier a fost condamnat la 8 ani de inchisoare, cu 2 mai putin decat Dan Voiculescu.

Inainte de privatizare, Ilie Sarbu si Adrian Nastase au declarat institutia de la rangul de institut de cercetari aflat in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, la cel de societate comerciala, cu unic actionar statul roman, prin Agentia Domeniilor Statului (ADS), aflata in subordinea guvernului.

In timpul mandatului sau, s-a facut si privatizarea SN Tutunul Romanesc, in favoarea SC Interagro SA, detinuta de Ioan Nicolae, pretul cerut de stat pentru intregul pachet de actiuni fiind de 40 milioane dolari. Insa, in decembrie 2001, Ministerul Agriculturii a incheiat un contract de stingere a datoriei cu Ioan Niculae, in schimbul a 10 milioane de dolari plus dobanzi si penalitati, ministerul cedand catre Ioan Nicolae 53,72% din SNTR.

Curtea de Conturi a Romaniei preciza, in raportul sau pe 2004, ca de pagubirea statului cu peste 11 milioane de dolari s-a facut vinovat chiar ministerul lui Ilie Sarbu: "Gestionarea necorespunzatoare de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei a operatiunilor judiciare si extrajudiciare, precum si exercitarea defectuoasa a calitatii de administrator al actiunilor detinute de stat la S.N. "Tutunul Romanesc" S.A. Bucuresti, a condus in final la diminuarea patrimoniului privat al statului".

Dupa ce Nicolae Istudor, managerul pus in fruntea Societatii Tutunul Romanesc a gestionat societatea in mod pagubos pentru statul roman Ilie Sarbu l-a numit pe Istudor, in aprilie 2004, secretar de stat.

In mandatul lui Ilie Sarbu ca ministru al Agriculturii, Agentia Domeniilor Statului, subordonata ministerului, a incheiat contracte de concesiune sau arenda cu durata mare, instrainand pe jumatate de secol cele mai productive terenuri agricole ale Romaniei in schimbul unor redevente derizorii.

Grupare condusa de controversatul libanez Khalil El Jihad incheia un contract de concesiune pe 49 de ani pentru suprafetele de 9015 hectare de teren agricol si 306 hectare de teren neagricol. Tot in mandatul lui Ilie Sarbu, ADS a concesionat terenuri in lunca Dunarii si firmei Agro Chirnogi SA controlata de acelasi Khalil El Jihad.

In octombrie 2002, ADS-ul a vandut SC Orser SA Oradea catre societatea agricola Worldser Tuglui (Dolj), reprezentata de Maria Schutz, pe atunci vicepresedinta PSD Dolj. In cadrul acelei operatiuni s-au concesionat Mariei Schutz si 104 hectare de teren. Firma PSD-istei a fost declarata castigatoare a licitatiei, desi oferise un pret pe actiuni mai mic decat contracandidatii, deoarece a promis ca va investi din surse proprii peste 2 milioane de dolari in doi ani de la achizitie. Ulterior perioada a fost extinsa la 5 ani in mod ilegal de catre seful ADS, Corneliu Popa, neavand aprobarea CA-ului ADS. Procurorii DNA au descoperit si ca Maria Schutz a oferit autoritatilor acte false care atestau realizarea investitiilor asumate, cazul Mariei Schutz fiind unul din primele de fraudare a fondurilor UE.

In acest dosar, Maria Schutz a fost condamnata la 10 ani de inchisoare, iar Corneliu Popa, la 6, insa a fost retrimis spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea. Procesul a inceput pe 7 septembrie 2015 dar faptele au fost prescrise.

Cum a fentat Piedone licitațiile. Curtea de Conturi l-a luat la bani mărunți. Nereguli grave și la Direcția Pentru Protecția Copilului
Cum a fentat Piedone licitațiile. Curtea de Conturi l-a luat la bani mărunți. Nereguli grave și la Direcția Pentru Protecția Copilului
Curtea de Conturi a constatat la ultimul audit, finalizat la începutul lunii martie 2024, la Sectorul 5, pentru anul 2022, că instituția condusă de Popescu Piedone a divizat contracte de...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Ilie Sarbu, #curtea de conturi, #camelia boghicevici, #Nicolae Badalau , #stiri Ilie Sarbu