Cuvântul care ”mușamaliza” în perioada comunismului denumirea holerei. Medic cardiolog: ”Istoria se repetă”

Descoperirea vibrionului de holeră în Republica Moldova a pus pe jar autoritățile din România.

Și cu toate că Ministerul Sănătății dă asigurări că nu suntem în pericol, în acest moment, în DSP Suceava a fost emisă în cursul acestei săptămâni o alertă cu privire la această boală. În acest context, un medic cardiolog a explicat cum era tratat subiectul legat de holeră pe vremea comuniștilor.

Pe de altă parte, autoritățile spun că tulpina de holeră izolată în apropiera râului Nistru nu face parte din categoria celor care provoacă boala la om. Cu toate acestea județele din zonele de frontieră cu Republica Moldova și Ucraina au fost atenționate pentru identificarea rapidă a oricărei suspiciuni privind posibila contaminare.

Medic cardiolog: Atunci ni s-a interzis să pronunțăm cuvântul "holeră"

”Holera?

Aud că se discută că ar putea veni holera pe la noi...de undeva de peste graniță

Nimic nou: în 1978-1979 a fost epidemie de holera în Romania. Delta Dunării, litoral - focare mai mari. Altele răspândite prin țară. Pe litoral s-a pus atunci cordon sanitar

Atunci însă ni s-a interzis să pronunțăm cuvântul "holeră" (așa cum azi în Rusia se interzice cuvântul "război"). Așa încât despre pacienții cu holeră vorbeam "cod 005"

Istoria se repetă”, a scris dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic cardiolog, pe pagina sa de Facebook.

Lăsată netratată, holera poate fi fatală în câteva ore, chiar și la persoanele cu un sistem imunitar puternic.

”Este una dintre cele mai grave din sfera infecto-contagioasă, mortalitatea fiind undeva la 85%. Se transmite prin ingestia de apă contaminată cu vibrionul holeric. Ca si consecință determină simptomatologiei digestivă: greață cu vărsături și diaree.

Problema este că apare o deshidratare foarte importantă pentru că diareea și vărsăturile determină dezechilibre hidroelectrolitice, iar evoluția este extrem de rapidă. Din acest motiv este important ca pacienții să se prezinte la spital de la primele simptome la spital”, a explicat pentru Ziare.com dr. Florin Roși, managerul Spitalului de Boli Infecțioase, ”Sfânta Parascheva” din Iași.

Cum a fost muşamalizată ultima mare epidemie de holeră din România

Oricât ar părea de ciudat, am avut epidemii de holeră şi după 1989, tot „ţinute sub preş”, însă lucrurile s-au schimbat puţin, în sensul că la mijloc n-au mai fost interesele activiştilor pe partid, ci „combinaţiile” de natură economică şi administrativă. În acelaşi timp, este de remarcat şi faptul că teribila boală a cam dispărut, pe fondul folosirii pe scară largă a antibioticelor şi a măsurilor de igienă, scrie Adevarul.

Totuşi, ultimul mare focat de infecţie consemnat oficial în România a avut loc mai recent decât credeţi: mai exact în anul 1995.

Concluzia anchetei epidemiologice a fost că boala a fost adusă din Turcia, prin intermediul câtorva muncitori români care fuseseră la lucru acolo. Răspândirea molimei s-a produs din cauza condiţiilor precare de igienă şi a afectat în masă copiii din căminul-spital de la Nicoreşti. Nimeni nu a fost vreodată tras la răspundere pentru morţii de holeră, într-un adevărat lanţ de complicităţi.

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...