Procurorii, siliți de CCR să „depună armele” în Dosarul Hexi Pharma: „Parlamentul poate să legifereze sau nu. Instanța nu are altă opțiune decât încetarea procesului”

Foștii directori ai Hexi Pharma – Flori Dinu și Mihai Leva – așteaptă pe data de 5 ianuarie 2023 pronunțarea deciziei definitive în dosarul în care au fost acuzați de înşelăciune și zădărnicirea combaterii bolilor după ce firma pe care o reprezentau, al cărei patron era Dan Condrea, a livrat dezinfectanți diluați către 340 de spitale din România. Cum faptele s-au prescris, atât cei doi, cât și compania, vor scăpa „basma curată”.

Flori Dinu nu s-a mulțumit, marți, 8 noiembrie, cu încetarea procesului penal, ci a solicitat achitarea. Fosta directoare a Hexi Pharma a avut un moment în sala de judecată în care și-a contrazis avocatul.

Un complet de judecată format din magistrații Iuliana Marilena Ciolcă și Mihai Alexandru Mihalcea le-a pus în vedere inculpaților să își precizeze poziția procesuală, în contextul în care Înalta Curte – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat dreptate Curții Constituționale, rămânând „bătut în cuie” că între 2018 și 2022 România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripţiei.

Astfel, judecătorii i-au întrebat pe inculpați dacă solicită încetarea procesului penal sau continuarea judecății. Avocatul Hexi Pharma a fost cel care a arătat că firma solicită continuarea procesului. Apărătorul lui Mihai Leva (fost director de producție) a cerut încetarea procesului penal.

Numai Flori Dinu voia și una, și alta: să își dovedească nevinovăția și, dacă nu reușește, să scape fără consecințe.

„Vedeți că achitarea nu-i totuna cu încetarea procesului penal”, i-a spus judecătoarea lui Flori Dinu.

Procurorul Parchetului General a recunoscut resemnat: „Justiția lucrează cu materialul Legiuitorului”

Procurorul de ședință al Parchetului General a arătat în fața instanței că nu există altă opțiune decât încetarea procesului penal, urmare a ultimei decizii a ICCJ și a celor două ale CCR pe tema prescripţiei.

„Justiția nu are altă opțiune decât să lucreze cu materialul Legiuitorului (n.r. – Parlamentul). Există posibilitatea ca statul român să fie sancționat, în viitor, că nu a respectat Tratatul (n.r. – de aderare la Uniunea Europeană) dar, pentru moment, nu se poate reține o asemenea încălcare. Până la urmă, Legiuitorul are posibilitatea să reglementeze sau nu. Opțiunea pe care o are instanța în prezent nu poate fi alta decât să se conformeze. ÎCCJ impune această soluție de aplicare a deciziilor CCR, este o chestiune de legalitate. În condițiile acestea, apreciem că se impune admiterea apelului, desființarea hotărârii (n.r. – de condamnare) și încetarea procesului penal. Avem în vedere obligația respectării deciziilor CCR, care sunt obligatorii. Fiecare magistrat e evaluat profesional și în funcție de respectarea hotărârilor CCR. La fel e și la procurori. În caz contrar, există un risc de abatere disciplinară pentru magistrat. Atâta timp cât ICCJ și-a asumat un alt punct de vedere decât prof. Vintilă Dongoroz, atunci nu avem altă variantă decât să constatăm că nu avem un text de lege pe întreruperea prescipției. Dacă întreruperea prescripţiei nu mai produce efecte, atunci soluția nu poate fi alta decât întreruperea procesului”, a declarat procurorul de ședință al Parchetului General.

Avocatul Hexi Pharma: „Produsele acționau sinergic, concentrația putea fi mai mică”

Văzând că procurorul nu a avut de ales și a pus concluzii de încetarea a prescripţiei, avocații au prins curaj și au susținut că, de fapt, clienții lor sunt nevinovați.

Apărătorii au arătat că dezinfectanții livrați de Hexi Pharma erau mai eficienți decât cei ai producătorilor care sunt acum pe piață.

Avocatul companiei Hexi Pharma a pierdut un „duel” cu judecătoarea pe această temă.

Judecătoare: În opinia dvs, eficiența – ca să nu fie o noțiune abstractă – la ce se poate raporta?

Avocat: Prin testare…

Judecătoare: Da, dar ca să se dovedească dacă sunt eficiente sau nu produsele biocide, de la ce porniți? Eficiența e o consecință, arătați premisele.

Avocat: Aceste produse acționau sinergic, unele cu altele…

Judecătoarea: Ce înțelegeți prin „sinergic”? Se amestecau?

Avocat: Păi, da… Concentrațiile nu trebuiau să fie ca în documentație. Puteau să fie și mai mici!

Judecătoarea: Deci, recunoașteți și dvs. că există o relație între concentrație și eficiență!

Avocat: Da, dar Parchetul vorbește despre concentrații nerealist de mari, care nu ar fi avut nicio eficiență. Nu se pot identifica bolile din din spitale pe care inculpate Hexi Pharma le-a generat. Vedem că infecțiile nosocomiale din spitale sunt în creștere în prezent, deși Hexi Pharma nu mai e pe piață de 6 ani.

Avocatul unui spital: „De esența acuzațiilor ține concentrația de pe etichetă”

În schimb, avocatul Spitalului Fundeni – una dintre cele 340 de unități medicale care sunt în cauză ca părți civile – a arătat că Hexi Pharma și ceilalți doi inculpați, Flori Dinu și Mihai Leva, au comis fapta de înşelăciune în formă continuată.

„Această inculpată (n.r. – Hexi Pharma) a produs și a comercializat produse biocide cu concentrații diminuate și a indus în eroare autoritățile. Biocidele, aceste produse au efect asupra unei largi plaje bacteriologice, iar efectul lor se testează pe fiecare bacterie în parte, prin observarea gradului de colonizare a acestora după folosire. Dacă nu există mediu bacteriologic (n.r. – în cauză s-a stabilit doar concentația chimică, nu efectul propriu-zis al produselor pe diverse bacterii), atunci și apa face același lucru. De esența acuzațiilor ține concentrația de pe etichetă. Atâta timp cât Hexi Pharma a spus că va livra biocide de o anumită concentrație și a vândut produse cu o concentrație mai mică, este înşelăciune”, a arătat avocatul.

Flori Dinu: „Nu intra în atribuțiile mele să urmăresc procesul de producție”

În ultimul cuvânt, Flori Dinu și-a susținut nevinovăția și a spus că nu era treaba ei să verifice dacă biocidele livrate de firma la care ea era director general se ridicau și în fapt la standardele trecute, teoretic, pe etichetă.

„Nu aveam de unde să știu dacă produsul pe care urma să îl comercializăm avea sau nu concentrația din documente. Concentrația se măsoară pe câteva produse, în mod aleatoriu, nu mă satisface acest lucru. Singura modalitate prin care puteam determina concentrația era prin expertiză chimică. Nu era în atribuțiile mele să urmăresc procesul de producție. Ați solicitat părților civile să pună la dispoziție înscrisuri din care să rezulte dacă spitalele testau sau nu produsele pe care noi le livram. Din toate documentele pe care toate spitalele din țara asta le-au depus la dosar, nu există unul care să demonstreze că produsele noastre nu au avut eficiența scontată. Dimpotrivă, unele demonstrează ineficiența altor produse, livrate de alți producători”, a spus Flori Dinu în ultimul cuvânt.

Mihai Leva, fost director de producție - pe care Flori Dinu a aruncat vina aproape imperceptibil când a susținut mai sus că nu ea se ocupa de procesul de producție - a susținut că e de acord cu avocatul lui și cere încetarea procesului penal. Mihai Leva a simțit nevoia să explice că el, de fapt, întocmea doar „fișa de securitate” a biocidelor, adică un document care se eliberează doar acelor produse care conțin substanțe toxice.

Acuzațiile procurorilor în Dosarul Hexi Pharma 1

Pe fond, în Dosarul Hexi Pharma 1, Flori Dinu a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare, Mihail Leva – 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Mai există un dosar, „Hexi Pharma 2”, care se judecă pe rolul Tribunalului București, obiectul cauzei fiind evaziunea fiscală.

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor propria”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Cum a fost „fentată” Comisia Naţională pentru Produse Biocide

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare a produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...