Defectele scandaloase ale gropii de gunoi din munții Bucovinei: "La fiecare furtună, vor curge torente de levigat și zoaie"

Una dintre cele mai aberante investiții pe fonduri europene din România, depozitul ecologic din pasul Mestecăniș, județul Suceava, ar putea începe să funcționeze în curând.

Oficialii Consiliului Județean Suceava, for condus de liberalul Gheorghe Flutur, au organizat miercuri, 2 februarie, o dezbatere publică cu privire la documentele de susținere a solicitării de emitere a autorizației integrate de mediu, pentru obiectivul „Depozit ecologic de deșeuri Pojorâta" situat în în vârful muntelui, în pasul Mestecăniș.

Este un pas de bifat de către autoritățile județene în demersurile lor de forțare a deschiderii gropii de gunoi. Localnicii din Pojorâta s-au arătat scandalizați de organizarea dezbaterii la 20 de kilometri distanță și susțin că a fost o stratagemă de a-i împiedica să participe.

În general, însă, opoziția față de aberația construită cu milioane de euro este redusă. În afara oamenilor din zona afectată, majoritatea locuitorilor județului Suceava preferă să închidă ochii la subiect.

Investiția începută la mijlocul anilor 2010 este susținută în continuare de Gheorghe Flutur, în ciuda opoziției puternice a societății civile. Nenumărate termene în procese intentate autorității publice au avut loc până acum.

Mai mult, afacerea este anchetată de DNA, iar președintele CJ Suceava este vizat în mod direct.

Activistul de mediu Mihai Goțiu spune că investiția, finalizată în noiembrie 2019, ascunde în plus defecte de construire scandaloase.

Fostul deputat USR arată că a inspectat personal modul în care a fost ridicat depozitul ecologic:

"Construirea gropii a declanșat procesul de eroziune, iar apa a creat crevase mai înalte de un stat de om. Betonul turnat pentru a direcționa apa a fost spulberat. Prin aceste crevase a curs până acum doar apă de ploaie. După darea ei în folosință, la fiecare furtună mai puternică pe acolo vor curge torente de levigat și zoaie. Dacă până acum, când a fost doar apă de ploaie, fenomenul nu a putut fi controlat, vreau să știu cine și cum își asumă (sub semnătură și oferind garanții că se va duce singur la ușa pușcăriei) că acest lucru se va întâmpla când la vale o vor lua torentele de levigat și gunoi?!", a scris Goțiu, prezentând mai multe fotografii cu defectele construcției.

Gunoiul va zbura liber din cauza curenților montani puternici

Un specialist în geomorfologie pe nume Marcel Mîndrescu a analizat efectele pe care groapa le va avea asupra climei, evidențiind că mirosul de levigat s-ar putea răspândi la zeci de kilometri, în toată Bucovina, regiune care se bazează preponderent pe turism.

"Groapa de gunoi se găsește pe interfluviul Munții Mestecăniș - Munții Giumalău, în proximitatea pasului Mestecăniș, la altitudinea de aproximativ 1.110 metri.

CONSECINȚE: locația stă pe un interfluviu montan, la altitudinea de peste 1.000 m, cu deschidere atât spre vest, în lungul văii Bistriței, cât și spre est, de-a lungul văii Moldovei, ceea ce face ca arealul ales să fie vulnerabil atât la condiții meteorologice specifice etajului montan median, cât și în ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme (fronturi atmosferice de furtună, ploi abundente, cădere de zăpadă și, mai ales, vânt puternic), atât pe axa vest-est, cât și invers. Acest fapt va conduce la mari probleme privind mentenanța gropii într-un climat montan agresiv, mai ales iarna. Respectiv, strat de zăpadă consistent, viscol, polei, îngheț, vânt puternic. De asemenea, va conduce la dispersia poluanților și a materialelor reciclabile ușoare (plastic, hârtie, materiale organice uscate).

ii) Groapa de gunoi este amplasată pe o formă convexă de relief (pozitivă, sub formă de cupolă). Acest amplasament o face foarte vulnerabilă la dinamica și fenomenele atmosferice (fiind un sit extrem de expus, mai ales vântului, dar nu numai). În momentul în care intervenim prin intermediul unor excavări (debleu, în cazul de față) de tipul unei gropi (formă negativă de relief) pe o formă convexă de relief se deschide front de atac pentru formațiuni torențiale, alunecări de teren și prăbușiri de straturi de roci. Aceste formațiuni geomorfologice extrem de agresive și dăunătoare amplasamentului gropii au apărut deja. Trebuia gândit un drenaj foarte bun și pe suprafață mare. La fel s-a întâmplat și cu amenajarea pistei Aeroportului din Suceava, care nu a fost prevăzută cu drenaj conform, ceea ce a dus la dezvoltarea unor ravene imense în urma unei singure ploi.

CONSECINȚE: datorită impactului antropic la nivelul axului unui interfluviu (extrem de vulnerabil privind dinamica reliefului) și lipsa unui drenaj adecvat va conduce la activarea proceselor geomorfologice distructive, de tipul organismelor torențiale (torenți), eroziunii de suprafață și a alunecărilor de teren, care vor afecta foarte mult amplasamentul gropii și a infrastructurii aferente", a scris Marcel Mîndrescu, preluat de Mihai Goțiu.

Scurt istoric al aberației din pasul Mestecăniș

Amplasamentul pentru groapa de gunoi a fost ales în 2007, atunci când președinte al Consiliului Județean Suceava era Gavril Mârza (PSD).

Documentația cu informații false prin care a fost obținută finanțarea din fonduri comunitare a fost înaintată Comisiei Europene în 2011, pe vremea lui Gheorghe Flutur (PDL).

Contractul au fost semnat în 2013 de președintele de atunci al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor (PSD).

Construirea gropii de gunoi a fost finalizată în noiembrie 2019, în cel de-al doilea mandat al lui Gheorghe Flutur.

Construirea gropii a costat 7,3 milioane de euro, majoritatea din fonduri europene. Proiectată să fie deschisă în 2014, ar fi urmat să rămână deschisă până în 2037, timp în care ar fi adunat 350.000 de tone de gunoi adunate din partea de est a județului Suceava.

O altă groapă de gunoi ecologică la standarde UE a fost proiectată și construită, conform planului inițial, în localitatea Moara, în imediata apropiere a municipiului Suceava, pentru a prelua deșeurile din partea de vest a județului.

În logica proiectanților de CJ Suceava, pasul Mestecăniș ar reprezenta singura variantă posibilă pentru un depozit ecologic în zonă. În plus, s-ar situa aproximativ la mijlocul distanței care ar trebui parcurse de vehiculele trimise să adune gunoiul din arealul vizat.

Specialistul în geomorfologie Marcel Mîndrescu propune, totuși, și o altă variantă pentru amplasamentul depozitului, care n-a fost luată în calcul la momentul întocmirii proiectului:

"Din motive geomorfologice, geologice, climatice dar și economice, groapa trebuia amplasată cel mult la baza pasului Mestecăniș, cel mai probabil pe versantul de est, spre Câmpulung Moldovenesc. Există acolo două văi secundare scurte, care ar fi putut acomoda în condiții mult mai bune o astfel de groapă ecologică.

Una este Putnișoara, pe unde urca trenul până la tunel și cealaltă este situată pe dreapta, cum vii dinspre est, chiar la bază. Pe această valea exista un drum, ca o variantă secundară de trecere a pasului, sau poate drumul vechi, care putea fi folosit pentru o distanță foarte scurtă, pentru o astfel de groapă.

AVANTAJE:

• Nu forțezi toate mașinile de gunoi din est (cei mai mulți beneficiari) să urce pasul, mai ales pe polei, zăpadă și vreme rea.

• Sit adăpostit față de vânt, viscol, fronturi de ploi și zăpadă.

• Drenajul se face doar pe o singură axă (cea a râului), și nu difuz (în toate părțile), de necontrolat, ca pe culme.

• Amplasament și substrat sigur: pat de vale stabil, cu depozite fluviale, de terasă sau coluviale, de la baza versantului, mult mai stabile și cu drenaj foarte bun. Posibilități scăzute de dispersie a poluanților și a materialelor ce pot fi aeropurtate (hârtie, plastic, materiale organice uscate).

• Departe de zone locuite sau turistice.

• Ferit (care nu apare în peisaj), nu schimbă peisajul zonei, așa cum se întâmplă cu amplasamentul actual.

• Departe de un drum european, deci nu încurcă traficul și se evită și trepidațiile datorate transportului greu foarte prezent în pas (TIR-uri, camioane cu lemne), care conduce la creșterea gradului de fisurare și dislocare de roci și sedimentar, fie individual, fie în masă (prăbușiri și alunecări)".

Falsurile penale investigate de DNA

Patru instituții publice sunt acuzate de infracțiuni de fals intelectual și abuz în serviciu în scandalul gropii de gunoi din Mestecăniș.

Consiliul Județean Suceava este acuzat că a folosit și prezentat informații false Comisiei Europene. Falsul intelectual ar fi fost folosit pentru obținerea a 7,3 milioane de euro pentru construirea depozitului de deșeuri. CJ Suceava este acuzat că ar fi ascuns opoziția localnicilor față de investiții. În plus, cererea de finanțare ar fi conținut neadevăruri cu privire la îndeplinirea condițiilor legale.

Direcția de Sănătate Publică Suceava este acuzată de fals intelectual. Instituția a emis avizul sanitar care atestă în mod nereal faptul că groapa de gunoi respectă reglementările legale în materie de protecție a sănătății populației, când, în realitate, acesta încalcă mai multe obligații legale și interdicții exprese.

Sucursala regională CFR Iași este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual. Compania a avizat favorabil proiectul, deși cascada de evacuare a apelor uzate din respectiva groapă în pârâul Putnișoara era amplasată ilegal, în interiorul zonei de protecție a căii ferate.

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual. Instituția a emis un acord de mediu, cu toate că proiectul încălca flagrant obligațiile legale. Fapta ar fi avut drept urmare vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea acestei gropii de gunoi.

Consiliul Județean Suceava, Direcția de Sănătate Publică Suceava și Regionala CFR Iași mai sunt acuzate de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu din cauza faptului că au refuzat comunicarea, în baza legii 544/2001, a unor informații de interes public solicitate.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...