Grecia-Turcia: Ameninţări da, război ba

Relaţiile turco-elene au ajuns într-un stadiu periculos. Tot mai frecvent se vorbeşte despre război. Dar presiunile internaţionale la adresa celor două ţări cresc. Sunt şanse pentru o dezamorsare a situaţiei?

"Va purta Erdogan război cu noi?" - această întrebare repetată la nesfârşit de mass media elene ţine ţara cu sufletul la gură. Nu este doar o temă care se vinde bine din perspectiva presei. Ea ajută şi guvernul elen să vorbească despre o "primejdie naţională", în loc să se dedice unor teme incomode de politică internă cum ar fi scandalul nesfârşit al interceptărilor ilegale sau inflaţia galopantă.

Dar dincolo de exagerări şi de instrumentalizare politică nu există niciun dubiu că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, devine tot mai ameninţător în afirmaţiile sale. Săptămâna trecută el a declarat cu mai multe ocazii următoarele: "Hei, grecule! Uită-te în istorie. Dacă continui aşa, preţul va fi foarte ridicat pentru tine!"

Erdogan a făcut prin asta aluzie la anul 1922, când fondatorul statului turc, Mustafa Kemal Atatürk, a învins armata elenă, alungând populaţia grecească din Asia Mică. La o sută de ani de la acea "catastrofă", cum o denumesc grecii, Erdogan ameninţă cu repetarea. "Putem veni, brusc, într-o noapte", a ameninţat el.

Îşi poate permite Erdogan un război?

Oare vorbeşte serios? Vrea cu adevărat Erdogan să trimită avioane de luptă pentru a ataca insule elene din estul Mării Egee, aşa cum tot sugerează? Această întrebare se va pune şi în cadrul Summit-ului fondator al Comunităţii Politice Europene, care are loc la Praga joi şi vineri (6 - 7.10.2022). Reuniunea la vârf este un nou organism al UE, la care e invitată să ia parte şi Turcia, alături de ţări între care Republica Moldova, Ucraina sau statele din Balcanii de Vest. O miză va fi şi reapropierea între UE şi Turcia, în contextul războiului din Ucraina. Dezamorsarea tensiunilor turco-elene va avea aici o importanţă decisivă.

Potrivit celor mai mulţi experţi şi observatori, este clar că deşi retorica lui Erdogan este marţială, ea nu trebuie luată în serios. Aceasta fiindcă preşedintele Turciei nu-şi poate permite, pur şi simplu, un război cu Grecia, ţară membră a NATO şi a UE.

NATO şi SUA nu vor permite un război

Şi asta din mai multe motive. Pe de-o parte, şansele lui Erdogan de a câştiga un astfel de război sunt nesigure. Pe de alta, NATO nu va permite niciodată membrului său Turcia să plece la război împotriva celuilalt membru al său Grecia. Mai ales SUA nu ar permite aşa ceva. Pe fundalul războiului din Ucraina, NATO nu-şi poate permite niciun semn de slăbiciune, de felul unui război între două state membre. Apoi, bazele militare americane din Creta şi Alexandroupolis, în estul Greciei, sunt extrem de importante pentru aprovizionarea militară a trupelor NATO din Europa de Est şi pentru ajutorul militar oferit Ucrainei.

Politica "tensiunii controlate"

Cu toate acestea, un aşa-numit "episod fierbinte" în Marea Egee nu poate fi cu totul exclus. El ar putea fi provocat de exemplu printr-o invazie turcă pe o mică insulă grecească nelocuită, una din multele existente în estul Mării Egee. Dar acesta ar fi scenariul cel mai grav.

Cert este că de la tentativa de puci din anul 2016, Erdogan practică în raport cu Atena o politică a "tensiunii controlate". La mijlocul anului viitor în Turcia vor avea loc alegeri parlamentare şi prezidenţiale, şi de aceea Erdogan foloseşte un limbaj extrem de marţial. Se pare că vrea să dea astfel satisfacţie electoratului său naţionalist.

Şi un posibil accident aviatic ar putea provoca o escaladare a situaţiei şi aşa explozive. În prezent, avioane de luptă turceşti pătrund aproape zilnic în spaţiul aerian elen, forţând aviaţia grecească să le intercepteze şi să le escorteze spre est. Până acum niciun pilot, nici turc nici grec, nu şi-a pierdut nervii. Dar o eroare cu urmări fatale nu poate fi exclusă.

"Jocuri periculoase"

De foarte mulţi ani Turcia ameninţă Grecia cu un răzoi, în cazul în care îşi extinde apele teritoriale din jurul insulelor sale la 12 mile marine, aşa cum prevede dreptul internaţional. Cu toate acestea, preşedintele turc prezintă lucrurile invers, de parcă Grecia ar ameninţa Turcia cu un război. El se plânge că Grecia, care şi-a întărit prezenţa militară pe unele insule, face "jocuri periculoase", promiţând că în caz de necesitate va folosi toate mijloacele aflate la dispoziţie pentru a apăra drepturile poporului turc.

Diplomaţia elenă răspunde mereu: noi nu ameninţăm Turcia. Suntem deschişi spre dialog în baza dreptului internaţional şi a dreptului internaţional al mărilor. Premierul elen Kyriakos Mitsotakis încearcă să rămână calm. În discursul său rostit la Adunarea Generală ONU el a adresat Turciei următorul mesaj: "Vreau să vă spun că Grecia nu reprezintă o ameninţare pentru ţara voastră. Noi nu suntem duşmani, suntem vecini."

Întâlnire la Praga?

Până acum Erdogan nu s-a arătat dispus să poarte un dialog aprofundat cu Mitsotakis, dar nu este exclus ca o asemenea întâlnire să aibă loc în marja reuniunii la vârf de la Praga. Dacă un astfel de dialog va avea totuşi loc, probabil că niciunul nu va insista asupra unor discuţii constructive, pentru a pune capăt disputelor o dată pentru totdeauna.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? ”Unele țări s-ar putea să se simtă foarte mult sub presiune”

Atât NATO, cât și UE vor să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru apărare - și asta duce la ciocniri între cele două instituții cu sediul la Bruxelles, scrie Politico. Uniunea...

Ministrul polonez de Externe cere poporului rus ”să alunge de la putere asasinii şi hoţii": Un atac al Kremlinului asupra NATO ”va eșua”

Polonia a oferit Ucrainei o asistenţă militară de circa 8,4 miliarde de euro în ultimii doi ani pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, a declarat joi, 25 aprilie, ministrul polonez de externe...