Problema ascunsă sub preș a aplicației Ghiseul.ro. Pentru milioane de români nu folosește la absolut nimic

După mai mulți ani de dezbateri și teste, în sfârșit putem plăti taxele sau solicita cazier direct de pe telefonul mobil cu ajutorul aplicației ghiseul.ro.

Însă aplicația este inutilă pentru mulți român, și mai ales pentru cei care locuiesc în mediul rural, acolo unde primăriile nu sunt înrolate în acest sistem.

Momentan vorbim despre o forma de bază a aplicației iar experții și autoritățile care se ocupă de digitalizarea României promit că o vor dezvolta foarte curând.

Ministrul Digitalizării Sebastian Burduja și Viorel Băltărețu, deputat USR, inițiator al Legii 128/2022 denumită generic ”Vreau să plătesc taxe online” au explicat de ce avem încă foarte multe primării din mediul rurla care sunt departe de digitalizare și ce înseamnă de fapt, în cifre, înrolarea acestora la platforma care ar simplifica mult viețile românilor.

Sebastian Burduja: ”Sunt primării în țară care au un sistem de contabilitate nedigitalizat”

De ce nu avem toate comunele legate la ghișeul.ro? Potrivit ministrului Sebastian Burduja, două treimi din comune României nu sunt încă înrolate pe platformă, în discrepanță uriașă față de peste 99% de orașele municipii de județ. Cu alte cuvinte, 1.8000 de primării, care reprezintă interesela a peste 6 milioane de români, nu au acces la Ghișeul.ro. Se lucrează la cooptarea și celorlalte primării însă în cele mai multe cazuri problema nu ține nici de voința primarilor nici de dorința ministerului.

Multe dintre aceste primării nu au cum să colecteze taxele într-un sistem digitalizat.

”Pe de o parte sunt comune în țară care au un sistem de contabilitate nedigitalizat sau digitalizat la nivel primar. Adică țin evidenta contabilă în tabele Excel”, a spus ministrul Digitalizării într-un interviu pentru Ziare.com.

Astfel este nevoie ca primarii din localitățile respective să investească mai întâi în softuri de contabilitate apoi să se înroleze pe ghișeul.ro.

Iar în funcție de gradul de digitalizare actual, costurile pentru legarea primăriilor la platforma națională este de la 1000 de euro la 3000-4000 de euro. Dar trebuie ca oamenii să fie bine informați și ajutați.

Pentru înrolarea în ghișeul.ro a unei primării există două opțiuni:

- utilizarea fără autentificare în ghișeul.ro, în care primăriile, la o interfață oferită de ADR, pot accesa în timp real situația plăților efectuate de către cetățeni în conturile lor. Pentru a avea acces la aceasta interfață ele trebuie să trimită o solicitare scrisă către ADR.

- utilizarea unui soft intern de primării pt taxe și impozite conectabil cu Ghișeul.ro (prin API). Pentru achiziționarea unui astfel de soft primăriile își pot prevedea în bugetul propriu bani (vorbim de aproximativ 10.000-12.000 lei care ar include și zona de digitizare a registrelor fizice cu taxe și impozite). În 2020 - o primărie de comună a plătit 12.000 de lei pentru un astfel de soft.

”Noi ca minister am pornit o caravană a digitalizării. Le punem la dispozitie consultanța ministerului și de asemenea promovăm ghiseul.ro. Și mai facem un lucru. Pregătim un ghid pentru primari în care explicăm pas cu pasc e trebuie să facă pentru ca UAT-ul să figureze pe platformă. Este vorba despre un ghid foarte intuitiv.

Trebuie să avem în vedere și faptul că sunt comune în care oamenii, deși ar putea folosi această platformă nu fac acest lucru.

Există peste 60 de comune înrolate pe Ghișeul.ro dar cu 0 plăți în tot anul trecut”, a mai explicat ministrul.

Când vor figura toate comunele în ghiseul.ro? ”Este foarte greu de estimat un termen”, a mai spus ministrul.

Acesta a mai precizat că este posibil înrolarea comunelor foarte mici sau a celor unde este un grad de alfabetizare mic să dureze mai mult, dar chiar și acelea vor fi legate la platformă.

Viorel Băltărețu: Costurile digitalizării sunt, să spunem neacademic, banii lor ”de semințe”

Viorel Băltărețu, membru în comisiile de industrii si servicii, antreprenoriat si turism si afaceri europene din Camera Deputaților este de părere că deși aplicația ghiseul.ro ne ajută să ne plătim mai ușor taxele, aceasta are și o mare problemă.

”Pe acest ghiseul.ro care este de fapt platforma de digitalizare a României ar trebui să fie înrolate toate primăriile.

Eu sunt inițiatorul unei legi 128/2022 denumită generic ”Vreau să plătesc taxe online” care a fost aprobată în mai anul trecut.

Legea spune că în 6 luni de la intrarea în vigoare a legii să avem toate instituțiile înrolate. Realitatea este că avem undeva la 1.300 de UAT-uri din 3187. Deci nici măcar 50% nu sunt înrolate. E foarte bine că avem aplicația aceasta dar problema blocajului vine de la șefii de instituții publice care încasează taxe de la cetățeni.

În ceea ce privește aplicația în sine, eu eram foarte apropiat de ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), pe vremea când ne aflam în coaliția de guvernare și în aprilie 2021 își spuneau că va fi lansată în septembrie 2021 și am ajuns să fie gata în ianuarie 2023.

Această aplicație ar trebui să ne ajute să avem acces la tot ceea ce înseamnă servicii digitale în România.

Decizii poți să iei numai dacă ai informații. Digitalizarea aceasta poate să te ajute să ai informații fără să atingi viața personală, a persoană a fiecărui cetățean. Îți dă posibilitatea ca tu, autoritate locală, centrală, să oferi servicii, produse, dacă vrei, cetățenilor mai bune și mai adaptate pe ce au ei nevoie. Ce trebuie să facă autoritățile să fie introduse în sistemul ăsta”, a spus deputatul USR.

Pe de altă parte și deputatul este de părere că sumele necesare conectării primăriilor nu sunt foarte mari.

”Autoritățile au un proces extrem de simplu și pentru acest lucru am militat, iar cei de la ADR atunci în 2020-2021 au reușit să facă, să simplifice procesul și să schimbe și taxele. Pentru că la un moment dat erau niște șmecheri care luau o grămadă de bani ca să le facă implementarea pentru sistemul acesta. Acum au pus la dispoziție softul pentru conectarea primăriilor la ghiseul.ro, au fost negocieri și cu băncile să-și reducă comisioanele pentru partea aceasta de procesare a plăților efectuate de cetățeni.

Eu am făcut și amendamente, la sfârșitul lui 2021 pentru bugetul de pe 2022. Un cost real pentru o primărie care nu are niciun fel de implementare în momentul de față și vrea să se înroleze pe ghișeul.ro, maxim cu tot cu hardware, deci calculator, soft și implementare îl costă undeva la 10000 de lei ceea ce gândiți-vă că sunt, dacă ar fi să spunem neacademic, ”bani de semințe pentru ei”. Doar să vrea.

De fapt sunt mai multe tipuri de conectare. Conectarea pe care eu o promovez cel mai mult este conectarea cu user și parolă. În momentul în care o primărie se conectează la ADR, ea practic își pune la dispoziție bazele de date și dă informații despre cetățeni, cei care sunt înregistrați la ei și ce au de plătit acolo. Nu dă informații despre ce proprietăți au, doar sumele”, a mei explicat expertul.

De ce este necesară digitalizarea serviciilor

”Eu nu mai trebuie să merg să bat drumul până la primărie să întreb ce am de plătit și apoi să plătesc pe ghiseul.ro. Mai sunt însă și primării, puține într-adevăr, care au conectare, poți să plătești, dar nu transmit date în ghișeul.ro. Astfel că tot trebuie să merg fizic la ghișeu să întreb un funcționar cât am de plătit. Și dacă tot am bătut drumul, plătesc acolo. Pot să plătesc și cu cardul bancar însă sunt multe comune care nu au nici măcar POS.

Deci e foarte importantă ca această conectare să fie făcută cu autentificare și este, cred, cel mai mare avantaj. Adică tu ai serviciu complet, știi ce ai de plătit? Poți să plătești. Asta-ți face ghișeul.ro”, a mai spus Viorel Băltărețu.

Gândiți-vă totuși acum, din perspectiva populației, chiar dacă noi, la nivel așa cantitativ, când ne uităm, deci din 3187 ultima informație pe care noi am avut-o doar undeva la o 1200 de UAT-uri sunt conectate. Adică aproximativ 40% din total. Dar acest lucru nu înseamnă că vorbim de 40% din populație. Și spun acest lucru pentru că tot ce înseamnă municipii cred că lipsește unul singur din toată România, care nu este înrolat acolo. Și mai sunt și orașe, de asemea, foarte puține care nu sunt înrolate acolo”, a mai punctat deputatul.

În 6 luni, primăriile erau obligate să se lege la ghiseul.ro

Viorel Băltărețu a mai spus că ”este păcat că unii dintre cetățeni au acces la acest sistem și unii nu au iar ei nu sunt cu nimic vinovați că primarul din localitatea în care au ei proprietăți nu a făcut acest demers, care este unu extrem de simplu. Sunt câțiva pași simpli. ADR-ul îi ajută”.

”Eu, de exemplu, la noi la Cluj, am lucrat foarte mult cu primarii din județ și la fiecare șase luni de zile îi monitorizez, vorbesc cu ei, întreb cum stau, îmi spun cât sunt în proces, cât s-au blocat, îmi explică de ce s-au blocat, dau feedback și încerc să-i ajut. Și dau feedback-ul instituțiilor vedem unde s-au blocat oamenii și în deblocăm, Dar chiar și la mine în Cluj, 22 de UAT-uri din 81 nu au început procesul”, a mai spus deputatul de Cluj.

”Până pe 5 noiembrie 2022 ar fi trebuit ca toate primăriile să fie înrolate”

Expertul a mai vorbit despre un lucru ce ”se întâmplă în general în România”. ”Sunt legi și norme de aplicare. Dar ce normă să mai explici când ai clar stipulat în lege că în 6 luni trebuie să te înrolezi pe ghiseul.ro. Dacă nu face acest lucru, primăria este pasibilă de amendă.

Doar că cine credeți că dă amenzile astea? Ar trebuie să dea ANAF- ul amenzi, domnilor primari? Dar când mergi la ANAF și întrebi de ce nu aplică sancțiuni, spun că nu au oameni, că nu pot, etc.

Din 5 mai 2022, până în 5 noiembrie 2022, ar fi trebuit să avem toate comunele înrolate, deci toți care nu sunt înrolați acum sunt pasibil de amendă.

Pe mine însă mă interesează să văd problema rezolvată. Mi se pare mult mai important cu vorba bună, cu ajutor.

Când i-am întrebat pe primari cu ce să-i ajut mi-au spus că nu știu, că nu au bani, Atunci am propus amendamentul acela dar până la urmă n-a trecut, bineînțeles”, a spus politicianul.

Românii din străinătate își pierd concediile pe la primării

Deputatul a mai ridicat o problemă arzătoare și anume cea a românilor care muncesc sau chiar s-au stabilit în străinătate însă mai au proprietăți în România.

”Eu sunt stupefiat când văd câtă lume lipsește conform datelor din recensământul acesta.

Gândiți-vă că toți oamenii ăștia plecați în străinătate, marea majoritate au niște proprietăți în țară și ei trebuie să-și plătească taxele.

Ei, când vin în concediu pierd o zi doar la primărie să-și plătească dările cărte stat pentru că sunt oameni responsabili. Ei ar putea practic să apese pe un buton și gata.

Apoi ar trebui ca tot ce înseamnă instituții publice care oferă orice fel de servicii, cadastru, apă, gunoi, etc ar trebui să se poată plăti prin ghiseul.ro. Băncile au un astfel de sistem prin care poți plăti online tot ce vrei tu în relația cu ei. Însă statul român pare că nu e în stare să facă astfel de servicii de bun simț și normale pentru 2023. Doar că statul este în urmă cu 20 de ani în acest moment”, a mai spus Viorel Băltărețu.

Cum este platforma de plată integrată în Estonia

Sunt țări din Europa care au bine pus la punct un astfel de sistem. Adaptarea nu a fost însă ușoară și chiar și statele pe care le considerăm dezvoltate au avut de lucru până au ajuns să aibă o platformă performantă care le simplifică viața cetățenilor.

”Cei din Estonia au o aplicație foarte bine pusă la punct. Poți să își iei inclusiv bilet de autobuz, de pe ea”, a spus Viorel Băltărețu.

De ce la noi încă mai este o problemă cu digitalizarea? ”Problema la noi este că nu avem încă o identitate digitală. În momentul în care o vom avea, toate aceste servicii cum este ghiseul.ro vor fi mai ușor de accesat. Doar că pentru acest lucru statul român are nevoie de o conexiune între toate bazele acestea de date, are nevoie să reinvestească în administrarea datelor pe care le are despre noi în zona digitală”, a mai spus acesta.

Estonienii au un principiu ”one time only” la care au muncit foarte multă vreme. Adică ai o informație despre o persoană într-un singur loc, într-o bază de date. De exemplu, informația despre adresă să fie doar la Serviciul Evidența Populației și nicăieri altundeva sau altă informație într-o altă bază de date și o trag ei de acolo când au nevoie.

Și astfel am putea ști și noi ca cetățeni ce instituție a cerut date despre noi. Sau sistemul ne poate arăta în loc atunci când polițistul, pentru a emite o amendă interoghează baza de date, noi să știm că a făcut acest lucru dar și în cazul când cineva interoghează sistemul doar pentru că l-a rugat un prieten să ia informații despre mine. Așa ceva se întâmplă în Estonia. Și singura situația în care o persoană nu primește log-ul cu cine și ce date a accesat despre o persoană este în cazul în care, de exemplu, procurorii sau serviciile secrete verifică informații despre persoane cercetate penal.

Și chiar dacă persoana în cauză nu primește aceste log-uri personal, nu înseamnă că anchetatorii pot să verifice oricând și oricum dar există o comisie din subordinea Parlamentului care are grijă să se respecte legea.

Și vă mai dau un exemplu din Estonia. De exemplu, în orașul Tallinn, toți cetățenii circulă gratuit cu transportul public. Și cum reușesc să facă acest lucru, la ei urcarea în mijlocele de transport se face doar prin față. Iar acolo este un aparat de taxat unde se apropie cartea de identitate digitală.

Cititorul respectiv verifică doar un cod care arată sau nu că persoana respectivă este cetățean al orașului Tallinn. Dacă nu este i se cere să plătească un bilet în funcție de locul unde merge.

La ei aplicația aceasta este mult mai complexă. Datele sunt publice dar în același timp nu se poate avea acces la ele oricum. Și în plus, dacă tot vorbim despre transportul în comun, serviciile de transport pot avea o viziune și pot trimite mai multe mijloace dacă este o zonă mai aglomerată.

Deci digitalizarea aceasta dacă este făcută cu cap ne va face viața mult mai ușoară și va scoate la lumină toate ineficiențele sistemelor de la noi și ne va ajuta să le îmbunătățim”, a mai arătat Viorel Băltărețu.

Peste 7.600 de conturi noi în 24 de ore

Conform unui comunicat al Ministerului de Interne, ”în primele 24 de ore de la operaționalizarea platformei dedicată eliberării on-line a certificatelor de cazier judiciar, în hub-ul Ministerului Afacerilor Interne au fost create 7.684 de conturi noi. 6.912 dintre aceste conturi au fost validate prin GHISEUL.RO și 153 de cetățeni au mers la unitățile de poliție pentru validarea conturilor.

În același interval au fost generate de platformă (hub.mai.gov.ro), la solicitarea cetățenilor interesați, 5532 certificate de cazier judiciar”.

Pe ghișeul.ro ar trebui sa fie înrolate în total 3187 UAT-uri (municipii 103 + 216 orașe + 6 sectoare din București și 2862 sate și comune).

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput alături de gameri profesioniști

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput în colaborare cu unii dintre cei mai buni jucători de esports, inclusiv Zachary „zekken” Patrone, campion și MVP al turneului...