Fostul primar din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, e pe cale să scape de o escrocherie prin care a prejudiciat Poșta Română cu 1,4 milioane de euro, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție, însă procurorii DNA nu-l slăbesc pe „Pinalti” și-l vor în instanță și după ce Înalta Curte îi va lămuri pe judecători cum se aplică decizia CCR din 26 mai.
Curtea de Apel București a luat în discuție, joi, 6 octombrie, apelul declarat de Gheorghe Ștefan în dosarul în care firmele lui de casă au „căpușat” Poșta Română.
Completul de apel – format din judecătoarele Corina Cornelia Mîndrilă (președinte) și Luminița Criștiu-Ninu – au amânat cauza pe data de 3 noiembrie, în așteptarea hotărârii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, așteptată a fi pronunțată după data de 25 octombrie.
Curtea de Apel București va dezbate asupra chestiunii intervenției prescripției după ce Înalta Curte va explica în ce mod se aplică decizia CCR.
Toți inculpații din dosarul lui Gheorghe Ștefan, în frunte cu fostul edil, așteaptă cu sufletul la gură hotărârea instanței supreme, după care vor preciza, în caz de constatare a prescripției, dacă solicită sau nu continuarea procesului penal.
Reprezentantul DNA a declarat în fața instanței că, indiferent de soluția ICCJ, procesul trebuie să continue.
„Încetarea procesului penal, condamnarea sau achitarea se dispun doar după finalizarea cercetării judecătorești în apel. Indiferent de soluție, avem martori de audiat, se impune continuarea procesului. Altfel, așteptăm degeaba”, a declarat procurorul.
În bănci, avocații șușoteau malițios la adresa procurorului: „Ce vrea, ăsta, de fapt? Ce cere?!”. Numai Gheorghe Ștefan stătea în bancă precum un elev visător: cu gândul la prescripție uitase până și detaliul că are conturile sub sechestru.
Avocatul lui „Pinalti” a luat cuvântul, în replică, și a rostit un adevăr incomod și caustic pentru magistrați:
„Prescripția e o cauză a stingerii răspunderii penale. Nu e nici în sarcina instanței, nici a Parchetului, să spună dacă procesul continuă sau nu (n.r. – în caz de prescripție), ci exclusiv a inculpatului. El e singurul care poate să decidă dacă vrea sau nu să își dovedească nevinovăția”, a declarat avocatul lui Gheorghe Ștefan.
Dacă faptele lui „Pinalti” s-au prescris, într-adevăr, atunci acesta va fi întrebat de instanță dacă solicită sau nu încetarea procesului penal. Dacă Gheorghe Ștefan dorește continuarea procesului și este găsit vinovat, oricum nu va merge la pușcărie, deoarece instanța va constata că faptele s-au prescris. Procedura este prevăzută de lege mai degrabă pentru ca inculpatul să aibă ocazia de a dovedi societății că e nevinovat.
Acesta este motivul pentru care „Pinalti” visa în bancă, atunci când judecătoarea punea în discuție măsurile asiguratorii - adică păstrarea sau ridicarea sechestrului - iar fostul edil i-a spus că el n-are așa ceva.
„Ba da, aveți sechestru instituit pe conturi de la CEC, BRD și BCR”, l-a lămurit judecătoarea pe Pinalti.
Avocatul acestuia a arătat că Gheorghe Ștefan a achitat prejudiciul reținut în sarcina lui încă din faza de fond a procesului și, drept consecință, a solicitat ridicarea măsurilor asiguratorii de pe cele trei conturi.
Gheorghe Ștefan zis „Pinalti” a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani și 9 luni de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani în legătură cu încheierea unui contract „cu dedicație” între Poșta Română și o firmă controlată de apropiații lui, rezultând un prejudiciu de 1,4 milioane de euro.
Contractul avea ca obiect încasarea electronică a facturilor prin intermediul unor POS-uri (n.r. – Point of Sale) instalate și gestionate de o altă firmă, Payzone Romania SA, așa că firma interpusă de Gheorghe Ștefan nu făcea altceva decât să căpușeze un contract deja în derulare.
Și mai interesant este că firma-căpușă folosea inițialele STS, despre care toți credeau că vin ca o prescurtare de la „Serviciul de Telecomunicații Speciale” când, de fapt, denumirea societății era SC Super Total Services SRL (devenită apoi SC Smart Telecom Solutions SRL).
Un martor în proces a și vorbit despre această confuzie: „În şedinţa consiliului de administraţie din data de 23.03.2006 am fost întrebat şi am făcut precizările necesare privind „STS”, (adică iniţialele Super Total Services), mai ales din cauza confuziei cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. (…)”.
Precizarea a venit în contextul în care firma Super Total Services folosea peste tot în contract imițialele STS: „STS şi CNPR sunt de acord că, pe perioada derulării prezentului contract, terminalele vor rămâne în proprietatea STS, părţile fiind obligate să facă cunoscut acest drept, atât în interiorul propriilor companii, cât şi faţă de terţi. CNPR (n.r. – Poșta Română) va despăgubi STS în situaţia deteriorării terminalelor sau a încălcării dreptului său de proprietate asupra terminalului.”
În realitate, „terminalele” și „dreptul de proprietate” asupra lor erau deținute de Payzone Romania SA.
Un alt detaliu este că Super Total Services SRL și Poșta Română au încheiat un contract de asociere în participațiune, pentru a eluda legislația privind achizițiile publice, care prevedea organizarea unei licitații publice. Sumele de bani obținute de așa-zis-ul „STS” din contractul cu Poșta Română erau „spălate” cu ajutorul televiziunii controlate de Gheorghe Ștefan prin niște contracte de publicitate.
„Contractele de publicitate erau fictive, astfel cum rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză. Acestea disimulau banii proveniți din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă de către inculpatul (Ștefan Gheorghe – n.r.). Prin mecanismul respectiv,,, banii negri’’ ajungeau în mod,, onorabil’’ la firmele controlate de inculpat.”, rețin procurorii în rechizitoriu.
Pe data de 12 octombrie 2021, Tribunalul București l-a condamnat pe Gheorghe Ștefan zis „Pinalti” la o pedeapsă de 4 ani și 9 luni de închisoare, pentru următoarele considerente:
„Pinalti” a primit decizia pe fond, la vremea respectivă, chiar înainte de a fi liberat condiționat din închisoare, unde stătea ca urmare a condamnării în Dosarul GiGa TV. Deși fusese găsit vinovat și condamnat la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni alături de Viorel Hrebenciuc pentru că amândoi au „tras sforile” la CNA în legătură cu televiziunea lui „Pinalti”, acesta din urmă a ieșit din închisoare după numai 50 de zile executate.