Omul de afaceri George Copos trebuie să producă dovada că a achitat toate prejudiciile din dosarele de evaziune fiscală în care a fost implicat de-a lungul vremii, înainte ca Tribunalul București să dezbată cererea sa de reabilitare judecătorească. Instanța face demersuri pe lângă ANAF pentru a vedea dacă odată celebrul patron al lanțului de magazine Ana Electronic mai are sau nu datorii.
George Copos – condamnat în două mega-dosare de evaziune acum un deceniu, Dosarul Loteria I și Dosarul Transferurilor, – cere pe rolul Tribunalului București reabilitarea judecătorească, adică vrea să i se șteargă din cazier faptele penale pentru care a fost trimis la pușcărie.
Din condamnările de 4 ani (Transferurile), respectiv 3 ani și 8 luni (Loteria I), Copos a ispășit doar 1 an și 1 lună de pușcărie, apoi a fost eliberat condiționat în primăvara anului 2015.
Acum, Copos vrea să i se șteargă din cazier condamnările. Potrivit art. 166 Cod penal „condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea următoarelor termene: a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani”.
Există, însă, 2 condiții condiții impuse de lege pentru a obține reabilitarea.
Potrivit art 168, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii:
Exact despre acest ultim aspect s-a discutat vineri, 13 ianuarie, la Tribunalul București, acolo unde George Copos a venit pentru a i se „spăla” cazierul.
Avocatul omului de afaceri a arătat în fața instanței că a depus la dosar o adresă de la ANAF din care reiese că clientul lui e la zi cu obligațiile fiscale, mai exact prejudiciul de 1 milion de euro din evaziunea pentru care a fost condamnat în 2014 în Dosarul Loteria I.
„Certificatul dovedește că și-a achitat toate datoriile, inclusiv prejudiciul și cheltuielile de judecată”, a spus avocatul lui George Copos.
Reprezentanta DNA a solicitat instanței de judecată să facă demersuri suplimentare.
„E foarte posibil ca unele obligații fiscale să se fi prescris, iar de aceea să apară rezultatul zero. Ar fi relevantă o adresă pentru a vedea dacă s-au plătit integral toate obligațiile fiscale”, a spus procurarea DNA.
Instanța a acordat următorul termen pe data de 27 ianuarie.
Copos a fost unul dintre afaceriștii prolifici imediat după Revoluție, apoi om de fotbal și politician.
În politică a acces în acces în funcția de vicepremier în cabinetul lui Călin Popescu Tăriceanu între anii 2004 și 2006, iar până în 2008 a fost senator.
George Copos a fost vizat de-a lungul timpului în trei mari dosare penale:
În Dosarul Loteria I Copos a fost trimis în judecată și condamnat în legătură cu vânzarea unor spații ale celebrei firme Ana Electronic către Loteria Română.
Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei vechi (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).
Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv SC Romtur GM Impex SRL, Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa-zis „pachet” de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română, susţin procurorii.
În dosarul Loteria II, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 29 decembrie 2008, pe Gheorghe Copos, Camelia Voiculescu şi Sorin Pantiş, alături de alte zece persoane, pentru manipularea pieţei de capital. Acuzațiile s-ar prescris și judecătorii i-au scos „basma curată”.
Potrivit procurorilor, Gheorghe Copos ar fi împrumutat 2.350.000 de lei de la Grivco – grupul de firme controlat de Dan Voiculescu – şi apoi a finanţat achiziţia de către această societate a unui pachet de acţiuni la Ana Imep, care ulterior au fost cesionate pentru 2.480.000 de lei.
Acuzaţiile privind privatizarea întreprinderii Electronica, numită apoi Ana Electronic, este explicată de procurori prin „inginerie financiară”, care presupune operaţiuni de plasare, stratificare şi integrare a titlurilor de participare. De asemenea, procurorii susţin că Ana Electronic a încercat să evite şi plata unui impozit de 25 la sută prin interpunerea unor persoane în procesul de vânzare-cumpărare.
Pe data de 4 martie 2014, Curtea de Apel București i-a trimis la pușcărie, definitiv, pe George Copos, Mihai Stoica, Gică Popescu, Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu în legătură cu transferurile frauduloase de jucători.
Pe scurt, cei opt oameni din fotbal implicați în trasferurile de jucători băgau banii în buzunar și nu mai plăteau nimic la stat.
Copos (fost patron al clubului Rapid) a fost condamnat la doi ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (fapta din anul 1999 - transferul lui Cristian Dulca) şi la un an interzicerea drepturilor constând în calitatea de asociat sau de reprezentant al unui club de fotbal.
Totodată, Copos a fost condamnat la trei ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (fapta din anul 2003 - transferul lui Florin Bratu) şi doi ani interzicerea drepturilor constând în calitatea de asociat sau de reprezentant al unui club de fotbal.