Mircea Geoana, secretar general adjunct al NATO: "Pandemia a amplificat riscurile de securitate existente. A lasa garda jos ar fi o eroare"

Luni, 22 Iunie 2020, ora 20:16 3733 citiri
Foto: captura video NATO

Pandemia de nou coronavirus "nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente", iar "a lasa garda jos intr-un astfel de moment ar fi o grava eroare", a declarat luni secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoana, care a mai atras atentia ca aceasta perioada a incurajat "actori statali si non-statali" sa isi promoveze interesele si sa creeze mai multa discordie in randul tarilor libere.

"Pandemia nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente. A lasa garda jos intr-un astfel de moment, in care elemente de natura diferita se suprapun temporal, economic si geopolitic, ar fi o grava eroare", a afirmat Geoana de la Bruxelles, intr-o videoconferinta cu jurnalisti din Romania.

"Este un moment in care efectiv nu avem cum sa ne relaxam, sa consideram ca riscurile de securitate au disparut. Dimpotriva, s-au amplificat. S-au multiplicat. Au devenit si mai complexe", a adaugat el. Geoana a precizat ca nu exista semnale din partea vreunui stat membru al NATO cu privire la o potentiala nerespectare a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Aparare si si-a exprimat speranta ca "in toamna, cand se fac bugetele pe anul urmator, lucrurile vor ramane in parametrii mari existenti".

"Perioada de pandemie a reprezentat, din pacate, o incurajare suplimentara pentru actori statali si non-statali de a abuza de acest moment dificil pentru a-si avansa nu doar interesele, dar si pentru a crea si mai multa discordie si a amplifica anumite tendinte care exista la nivelul tarilor libere", a atras atentia totodata oficialul NATO.

El a subliniat ca exista "o foarte mare preocupare" legata de "mecanica dezinformarii", in special pe retelele de socializare, prin folosirea de troli, atacuri cibernetice si atacuri hibrid, dar si prin instrumentalizarea unor "teme controversate", cum sunt tensiunile din SUA sau tensiunile legate de COVID-19.

In legatura cu planul de actiune convenit saptamana trecuta de NATO in cazul unui al doilea val de infectii de COVID-19, Geoana a explicat ca stocul comun de echipamente medicale si fondul cu resurse financiare care sa fie folosit pentru achizitia de produse medicale esentiale va fi alimentat "benevol, prin donatii, printr-un fel de imprumut catre acest fond de catre Aliati".

"Exista deja un numar de tari aliate importante care si-au anuntat intentia de a finanta acest fond", a completat el, precizand ca fondul va fi gestionat de catre Agentia NATO pentru Sprijin si Achizitii.

Geoana a spus ca Romania se numara printre tarile care s-au oferit sa gazduiasca o parte din aceste stocuri si ca este bine plasata sa faca asta, dar ca decizia finala va fi a Agentiei NATO pentru Sprijin si Achizitii, cu sediul la Luxemburg.

Raspunzand intrebarilor presei, secretarul general adjunct al NATO a vorbit si despre provocarile pe care le reprezinta Rusia si China pentru Alianta Nord-Atlantica.

'Noi nu consideram China ca pe un adversar, dar ne uitam cu luciditate la provocarile si oportunitatile pe care ascensiunea Chinei le provoaca la nivel global", a atras atentia Geoana.

"Faptul ca exista o diferenta fundamentala de mod de intelegere a organizarii societatilor noastre intre Vestul democratic si sisteme autoritare este un subiect de divergenta, in mod evident. China continua sa investeasca in capacitatile sale militare intr-un ritm extraordinar de sustinut. Are al doilea buget al apararii, dupa cel american, la nivel global. In ultimii cinci ani de zile, China si-a intarit capacitatea navala - nave si submarine - la nivelul intregii flote britanice. China dezvolta sisteme de rachete extrem de sofisticate, inclusiv la nivel de 'hyper-sonic', si investeste masiv inclusiv in zone de tip noi tehnologii, cum este inteligenta artificiala", a mai declarat el.

"Nu cautam adversari noi, nu vrem sa inventam adversari (...) Ceea ce facem noi este eminamente defensiv, este eminamente preventiv. Dar in clipa in care iti apare o superputere globala de astfel de dimensiuni, exista intotdeauna si o dimensiune de securitate pe care trebuie sa o ai in vedere, si acest lucru il facem", a avertizat Geoana.

El a reamintit ca "noua abordare de aparare si descurajare in spatiul euroatlantic este aprobata la nivel de principiu", dar ca "implementarea sa va dura ani de zile".

"Este un proces foarte complex si care, evident, nu poate sa puna intre paranteze planurile existente de aparare si descurajare, inclusiv pentru Romania, inclusiv pentru flancul estic, inclusiv pentru zona Marii Negre. Din acest punct de vedere, aceasta munca de a continua ceea ce facem acum si de a pregati urmatoarea generatie de postura militara si de descurajare in zona noastra si in Romania merg mana in mana", a explicat el.

Geoana a mai subliniat ca modul in care "Federatia Rusa isi intareste substantial capacitatile militare in principal in zona rachetelor de tip SSC-8, dar si a altor tipuri de armamente, pe 'hyper-glide', pe 'hyper-sonic', si foloseste Crimeea ca punct de proiectie de putere catre Orientul Mijlociu si catre Mediterana este de interes imediat pentru noi si pentru planificatorii nostri militari".

"NATO nu intentioneaza sa raspunda simetric, identic, cu ceea ce face Federatia Rusa, dar in acelasi timp gandim un pachet de masuri politice, de masuri economice, de masuri militare, inclusiv o arhitectura de aparare actualizata care sa ne permita sa facem fata acestor provocari", a detaliat el.

Secretarul general adjunct al NATO a mai spus ca "nu exista riscuri iminente la adresa securitatii nationale a Romaniei". "Articolul 5 este sacrosanct si activ. Si pledoaria pe care Romania o face in mod credibil la nivelul Aliantei si al statelor aliate pentru a avea o prezenta mai robusta si o arhitectura cat mai coerenta de aparare si descurajare isi produce roadele", a adaugat el.

Geoana a recunoscut ca anuntul recent facut de administratia SUA cu privire la retragerea prezentei militare americane din Germania "a creat foarte mult ecouri", dar a subliniat ca nu a fost luata inca o decizie finala. "Ceea ce spune Pentagonul - si acest lucru are sens din punct de vedere strategic si militar - este pe de o parte ca SUA, ca principal furnizor de securitate la nivel global si care are peste 50 de relatii structurate de alianta si parteneriat strategic, trebuie sa isi rationalizeze resursele si sa le puna acolo unde prioritatile momentului sau ale perioadei o impun", a afirmat el.

"In al doilea rand, se pune mai mult accent, si acest lucru este valabil si pentru Romania si pentru alte state aliate din Europa, pe capacitatea expeditionara pe care noile concepte militare si de strategie o impun. Vremea in care stateai in baraci cu zecile de mii de militari asteptand sa vina o invazie terestra din partea URSS s-a inchis. Este nevoie de mult mai multa agilitate, de mult mai multa forta care prin rotatie sa poata asigura o prezenta cvasi-permanenta, fara sa fie consumate resurse umane si financiare deosebite", a adaugat el.

"Daca ne uitam in ansamblu la angajamentele din Europa, la nivel bilateral si prin NATO, pe care America continua sa le deruleze, nu vedem un indiciu al slabirii interesului american fata de securitatea Europei (...) Pe fond, mesajul de angajament si de statornicie a interesului si a garantiilor de securitate militare, inclusiv de tip nuclear, pe care SUA le ofera aliatilor europeni este in continuare extrem de solid. Dincolo de elementul bilateral din relatia Germania-America, unde sunt si alte elemente de natura politica sau economica ce poate ca influenteaza decizia, nu avem un sentiment ca SUA se retrag din Europa sau ca exista un nivel mai scazut de interes pentru noi", a mai spus Geoana.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News