În urmă cu aproximativ zece ani în Marea Neagră au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale, în zona de apă adâncă. Însă România nu a reușit să extragă aceste resurse din cauza lipsei unui cadrul legal care să permită demararea producției offshore.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara la finalul anului 2021 că primele gaze extrase din Marea Neagră vor intra în rețeaua națională anul viitor, urmând ca până în 2026 cantitatea să fie suplimentată progresiv.
Ulterior, ministrul a transmis că Legea offshore, care blochează demararea unor importante proiecte energetice în Marea Neagră, urmează să fie revizuită în prima jumătate a acestui an, după mai multe amânări.
Această lege referitoare la taxarea proiectelor offshore este ultima din restricţiile impuse asupra sectorului energetic pe care Guvernul de la Bucureşti nu a reuşit până acum să o amendeze. Însă, cele trei partide care formează actuala coaliţie guvernamentală au căzut de acord în programul de coaliţie că Legea offshore trebuie modificată.
"Vom mai avea o rundă de discuţii în coaliţia guvernamentală, iar Legea offshore va fi modificată în actuala sesiune parlamentară", a declarat Virgil Popescu într-un interviu pentru Reuters.
Ministrul Energiei a adăugat însă că şi după modificare producătorii vor fi obligaţi să păstreze 40% din producţia de gaze în România.
Răzvan Nicolescu, expert în energie și fost ministru al Energiei, a declarat pentru Ziare.com că exploatarea gazelor din Marea Neagră ar fi putut aduce sume importante la bugetul de stat.
„Dacă exploatam acolo am fi avut probabil vreo 7 miliarde de metri cubi pe an în plus față de consum. Cu siguranță ar fi fost mai bine.
Ziare.com: De ce nu am ajuns în acel punct?
Am întârziat patru ani, ar trebui să-i întrebați pe decidenți. În fiecare an am fi avut cel puțin 7 miliarde surplus și în fiecare an s-ar fi strâns la bugetul de stat în jur de 1,5 miliarde de euro”, a declarat Răzvan Nicolescu pentru Ziare.com.
Potrivit expertului, gazele la noi în țară sunt produse aici, iar într-o proporție de 20% vin din Rusia.
„Dacă se exploatau în Marea Neagră ar fi insemnat un impact pozitiv pe balanța comercială care este dezechilibrată, ar fi însemnat mai mult gaz aici, premise pentru prețuri mai bune pentru consumatorii finali și încasări foarte importante la bugetul de stat. Nu ne-am mai fi împrumutat cu dobânzi de 5%, am fi generat bani singuri din aceste producții fără niciun fel de risc din partea statului”, a declarat Nicolescu.
Expertul în energie este de părere că una dintre cele mai bune soluții pentru rezolvarea crizei din energie și gaze este ca statul să înapoieze românilor o parte din banii pe care i-au plătit pentru creșterile de prețuri.
„Autoritățile au, din punctul meu de vedere, două soluții generale. Soluția unu, care este de preferat, din punctul meu de vedere, este să dea înapoi total sau parțial, o parte din bani, oamenilor, pentru că 70% din creșterile de preț se duc la bugetul de stat direct sau indirect sau a doua opțiune este să reintroducă prețurile reglemetate, să reglementeze prețurile de producție. Aici s-ar putea să fie și niște probleme cu Comisia Europeană, este o soluție care trebuie analizată cu atenție”, a adăugat fostul ministru Răzvan Nicolescu.
Importurile de gaze ale României au crescut cu 67,4% în primele 11 luni din 2021 față de aceeași perioadă a anului precedent, la 2,503 milioane tone echivalent petrol, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
În perioada menționată, producţia internă de gaze naturale a fost de aproape 6,6 milioane tep, fiind cu 0,4% (28.900 tep) sub cea din perioada ianuarie-noiembrie 2020.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.
Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).
Conform ”Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural va rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.