Logica reducerii la absurd, folosită pentru achitarea lui Gabriel Oprea. Teoria l-a „ucis” a doua oară pe polițistul Bogdan Gigină - ANALIZĂ

Polițistul Bogdan Gigină ar fi murit oricum în seara de 20 octombrie 2015, din cauza condițiilor de pe carosabil și a vizibilității reduse, indiferent dacă fostul ministru de Interne circula legal sau ilegal în „coloană oficială”, sunt concluziile judecătorului Sorin-Vasile Ivanciuc, pentru achitarea lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă.

Motivarea achitării lui Gabriel Oprea pare scoasă de bot-ul Chat GPT după ce a primit un „input” cu tratatele de drept ori, mai curând, de inteligența artificială ION de la Palatul Victoria, care tocmai a primit un „upgrade” pentru a lucra la Tribunalul București.

Judecătorul fondului a emis o argumentație din care rezultă că polițistul Bogdan Gigină ar fi murit oricum la ghidonul motocicletei, atunci când ar fi întâlnit condiții de asfalt umed și vizibilitate redusă, indiferent dacă se afla sau nu în mod legal pe data de 20 octombrie 2015 în dispozitivul care îl escorta acasă pe ministrul de Interne.

„În opinia Tribunalului, prezența victimei în dispozitivul de însoțire a inculpatului, independent de caracterul legal sau nelegal al măsurii dispuse, nu constituie o condiție necesară și suficientă pentru producerea decesului victimei, acest efect fiind determinat în mod nemijlocit de modalitatea defectuoasă de semnalizare a lucrărilor de intervenție realizate în carosabil”, conchide, sec, judecătorul Sorin-Vasile Ivanciuc.

În loc să își construiască raționamentul pe analiza unor premise care duc către o concluzie, judecătorul procedează invers: elimină sau adaugă premise pentru a vedea dacă rezultatul se schimbă sau nu. Rezultatul fiind, desigur, moartea polițistului Bogdan Gigină.

Ziare.com a arătat că Gabriel Oprea ar fi scăpat oricum în acest dosar, deoarece acuzația de ucidere din culpă reținută de procurori în sarcina fostului demnitar era în strânsă legătură cu abuzul în serviciu, mai exact cu faptul că, pe vremea în care era ministru de Interne, mergea însoțit de „coloana oficială” peste tot.

Oprea a scăpat de abuz în serviciu odată cu redefinirea infracțiunii în 2016, cu aportul Curții Constituționale și la inițiativa guvernului PSD de atunci.

Motivarea deciziei de achitare, rezultatul comparării a două teorii

În lipsa acuzației de abuz în serviciu, magistratul fondului a ales să se concentreze pe cauzele imediate ale morții polițistului Bogdan Gigină, al cărui deces – dacă ar fi să ducem argumentația mai departe raționamentul judecătorului, cum vom arăta că acesta are predilecția să o facă – nu e nici faptul că Gabriel Oprea îl folosea ilegal, nici asfaltul umed sau vizibilitatea redusă, ci (în ultimă instanță) fundul gropii unde și-a fracturat craniul.

Odată descoperite cauzele imediate ale morții polițistului Bogdan Gigină, judecătorul nu le mai analizează pe cele de ansamblu, respectiv că ministrul de Interne Gabriel Oprea folosea abuziv coloana oficială în deplasările lui, fapt care rezultă din numărul mare de situații – cam 1.700 s-a spus la proces – în care acesta circula cu însoțitori inclusiv către frizerie sau restaurant.

În partea teoretică a motivării magistratul arată cum definește doctrina infracțiunea de ucidere din culpă:

„Nu este suficient să se constate existența unei conduite (comisivă sau omisivă) reproșabile și a rezultatului material prevăzut de norma de incriminare (decesul unei persoane), fiind necesar să se demonstreze și că respectivul rezultat este consecința acțiunii sau inacțiunii autorului; cu alte cuvinte, este necesar să se constate existența unui raport de cauzalitate între comportamentul periculos și urmare”, arată judecătorul.

Cum raportul de cauzalitate „nu cunoaște în dreptul penal român o reglementare legală” (observația judecătorului – n.r.), acesta identifică două teorii din domeniul logicii pe care le ia în considerare pentru a soluționa dosarul penal:

• Teoria echivalenței condițiilor
• Teoria imputării obiective a rezultatului

Prima – spune judecătorul – este folosită de procurorii DNA în a-l acuza pe Gabriel Oprea de ucidere din culpă, mai plastic exprimată la proces de apărătorii fostului ministru care au spus că „nu poți ucide din culpă un om de pe bancheta din spate a mașinii”.

Cum a ajuns judecătorul la concluzia că Oprea este nevinovat

Problema este că finalitatea demersului juridic al magistratului nu este de natură practică, ci pur teoretică. Așadar, în locul judecătorului ar putea fi imaginat un computer, care ar fi dat soluția automat pe baza teoriei, pe loc, nu după 5 amânări de pronunțare.

Ca orice om care înainte de a se apuca de treabă își alege o unealtă pe care o crede potrivită, judecătorul analizează cele două teorii din domeniul logicii și aplică una dintre ele. Numai că procedând în acest fel, magistratul arată că Dreptul e mai aproape de matematică decât de filosofie.

Iată argumentele judecătorului care l-a achitat pe Gabriel Oprea:

• „Potrivit teoriei echivalenței condițiilor, are valoare de cauză orice acțiune umană care, evaluată ex post, constituie una dintre condițiile indispensabile producerii rezultatului, cu alte cuvinte, orice acțiune față de care rezultatul nu s-ar fi produs.
• Dacă mai multe condiții sunt sine quibus non (n.r. – fără de care nu se poate), nu interesează măsura și natura fiecărei condiții la producerea rezultatului, fiecare având valoare cauzală egală.
• Procedeul la care se recurge pentru a determina care anume dintre condițiile rezultatului are valoare cauzală este cel al eliminării mintale, ipotetice, a fiecăreia dintre posibilele cauze, pentru a vedea dacă rezultatul dispare în absența acțiunii.
• În cazul în care o condiție se dovedește indispensabilă (adică dacă, în lipsa ei, rezultatul nu s-ar fi produs), aceasta constituie o cauză a rezultatului”, explică judecătorul în ce constă prima teorie.

Tot el o respinge cu ajutorul reducerii la absurd, un procedeu logic prin care se urmărește demonstrarea validității unui argument prin raportare la absurdul evident al contrariului.

• „Împotriva acestei teorii au fost formulate numeroase obiecții în doctrină, apreciindu-se că aplicarea sa invariabilă poate conduce, printr-o regresiune nelimitată, la concluzii absurde.
• Astfel, vânzătorul unui magazin de arme, muniții și accesorii ar putea fi considerat responsabil din punct de vedere penal pentru o eventuală infracțiune de omor săvârșită cu o armă achiziționată dintr-un astfel de magazin.
• Extinzând mai departe acest raționament, pentru o faptă comisă de un individ oarecare, ar putea fi trași la răspundere părinții săi, căci, în lipsa acestora, respectiva persoană nu ar fi existat și, evident, nu ar fi putut comite fapta”, argumentează judecătorul.

De ce a ales judecătorul „Teoria imputării obiective a rezultatului”

De aceea, magistratul care l-a achitat pe Gabriel Oprea recurge la „teoria imputării obiective a rezultatului”, pe care o găsește mai potrivită pentru a soluționa dosarul morții polițistului Bogdan Gigină.

• „Potrivit teoriei imputării obiective a rezultatului, accentul nu trebuie pus pe necesitatea de a identifica existența unui raport cauzal efectiv între acțiune/inacțiune și rezultat, ci pe condițiile în care i s-ar putea imputa autorului faptei rezultatul ca reprezentând consecința acțiunii sale.
• În această analiză nu prezintă relevanță dacă prin acțiunea inculpatului a fost cauzat rezultatul, ci dacă urmarea imediată poate fi, în mod obiectiv, imputată acestuia drept consecință a acțiunii/inacțiunii sale.
• Așadar, stabilirea raportului cauzal, deși este necesară pentru ca fapta să-i fie imputată autorului, nu este suficientă, fiind necesar ca acțiunea să fi creat sau majorat riscul producerii rezultatului ilicit și, în plus, rezultatul să coincidă cu acela pe care norma legală urmărea să-l prevină prin incriminare.
• Deși Parchetul atribuie valențe cauzale prezenței victimei în dispozitivul de însoțire a inculpatului, Tribunalul reține că această împrejurare nu are, în realitate, o asemenea valoare, ci cel mult vorbim despre o condiție sine qua non a plasării victimei la locul producerii accidentului rutier în urma căruia aceasta a decedat.
• O interpretare contrară nu numai că ar genera soluții guvernate de arbitrar, dar ar echivala deopotrivă, în eventualitatea în care inculpatului nu i-ar putea fi reproșat și un alt comportament periculos (care să fi influențat producerea accidentului rutier), cu o angajare a unei răspunderi penale obiective.
• Astfel, a considera că prezența victimei în dispozitivul de însoțire a inculpatului are valoare de cauză, ar însemna ca inculpatul să poată fi tras la răspundere penală chiar dacă decesul victimei ar fi survenit în orice alte condiții (ex. în urma unui accident rutier produs de un alt participant la trafic în timp ce victima se afla în staționare)”, conchide judecătorul.

Din argumentația magistratului lipsește, însă, o explicație importantă: ce anume l-ar determina să adauge la premisele în care s-au desfășurat faptele alte „imputări obiective” pentru testa rezultatul, în condițiile în care limitele judecării dosarului sunt probele dezbătute în ședință publică la proces.

Folosind aceeași metodă, adică reducerea la absurd, s-ar putea demonstra – la fel de valid din punct de vedere logic – că polițistul Bogdan Gigină se face vinovat pentru propriul deces, pentru că și-a ales această meserie periculoasă.

Gabriel Oprea, apărat cu cinism de un fost șef al CSM

Oricât de cinică ar fi acestă concluzie, ea a fost expusă la proces de avocatul lui Gabriel Oprea, care a arătat la ultimul termen de judecată că Bogdan Gigină avea trecut în fișa postului că atunci când participă la misiuni are un risc ridicat de accident, că polițistul n-avea ce căuta în dispozitiv pentru că era inapt, dar s-a oferit să-l însoțească în coloana oficială pe fostul vicepremier pentru că se plictisea la serviciu.

• „Citez din rechizitoriu: „ministrul impunea viteza prin atitudinea autoritară și punctualitate cazonă” – e hilar! E insultător pentru lucrătorii MAI, care sunt oameni maturi. E ca în telepatie! Domnul Oprea se afla în bancheta din spate a celei de-a doua mașini, mașinile nu au fost implicate în accident. Concluzia logică este că nu se poate reține existența culpei cu previziune, deci nu există infracțiune.
• Dacă era oportun sau nu ca Bogdan Gigină să fie în dispozitiv, vă rog pe dumneavoastră să apreciați. Dar în fișa postului scrie că însoțește dispozitivul în 1 la sută din situații. Deci era rezervă, nu titular. Scrie în fișa postului că activitatea implică risc sporit de accident. Gigină Bogdan a semnat fișa postului și era obligat să se conformeze, ca oricine altcineva de altfel!
• Victima nu a observat marcajele pentru că era stresată la sfârșit de program. În fișa medicală, la examenul oftalmologic, inițial se menționează „inapt” și apoi medicul taie și scrie „apt”. La examenul psihologic scrie „cu aprobarea comandantului”. La momentul acela, România se afla într-un context internațional exploziv, situația internă era explozivă, Scutul de la Deveselu, migranți. Gabriel Oprea era în vizorul unui serviciu de informații străin. Și-a luat minime diligențe și a fost trimis în judecată.
• Domnul Oprea a spus șefului de dispozitiv: de ce ați folosit motociclist pe timp de ploaie? Nu o zic eu, o zic martorii: Bogdan Gigină a făcut parte din dispozitiv pentru că se plictisea la serviciu”, a spus Dan Lupașcu, avocatul lui Oprea.

Ce au reținut procurorii DNA în rechizitoriul lui Gabriel Oprea

În seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19.00, agentul de poliţie Bogdan-Cosmin Gigină, care făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Gabriel Oprea, a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a decedat.

Fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în mai 2018 pentru ucidere din culpă, în dosarul deschis după moartea poliţistului Bogdan Gigină.

Conform DNA, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea a dispus - cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoţirea demnitarilor de către poliţia rutieră - însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de poliţie rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist.În acest mod, el şi-a conferit, în mod discreţionar, „drepturi” neprevăzute de cadrul legal, „drepturi” a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit, şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de poliţie rutieră să se facă în regim de viteză sporită.

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor

Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...