De ce este Gabriel Oprea ca și scăpat de pușcărie, indiferent de hotărârea din apel în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină

Gabriel Oprea a fost achitat pentru moartea polițistului Bogdan Gigină în accidentul rutier din 20 octombrie 2015, la capătul unui proces care a început pe vremea redefinirii infracțiunii abuzului în serviciu și care se va termina în toamnă, în plin scandal al „marii prescripții”. Soluția de achitare a fostului ministru de Interne va fi atacată de familia polițistului Bogdan Gigină la Curtea de Apel, însă instanța trebuie să pronunțe o decizie până pe data de 20 octombrie 2023, când Oprea va scăpa de răspunderea penală.

Tribunalul București l-a achitat pe Gabriel Oprea luni, 6 martie, pentru ucidere din culpă pe motiv că „fapta nu există”, iar de prima infracțiune – cea de abuz în serviciu – fostul ministru de Interne a scăpat ca după ce legea a picat „testul” de constituționalitate la CCR.

Acuzația de ucidere din culpă reținută de procurori în sarcina lui Gabriel Oprea era în strânsă legatură cu abuzul în serviciu, mai exact cu faptul că, pe vremea în care era ministru de Interne, mergea însoțit de „coloana oficială” în toate deplasările, fie și la frizerie.

La ultimul termen de judecată, din data de 21 decembrie 2022, procurorul de ședință a cerut o condamnare la executare pentru Gabriel Oprea, arătând că accidentul în care a murit polițistul Bogdan Gigină s-a produs în condițiile agenții din dispozitiv aveau ordin să-l ducă acasă pe Oprea cu viteză maximă.

• „Deplasarea inculpatului era de la serviciu la domiciliu și nu era necesară viteza. Inculpatul, profitând de funcția sa, a determinat folosirea coloanei, punând echipajele de poliție în situație de risc ridicat. Dacă viteza era mai mică decât cea din raportul de expertiză, accidentul putea fi evitat.
• Viteza foarte mare de deplasare rezultă și din comunicările radio. Inculpatul spunea "circulați cu viteză mai mare, e urgență, ne grăbim, intrați pe contrasens".
• E lesne de înțeles că, deplasându-se spre domiciliul inculpatului, polițiștii știau că nu sunt în situațiile în care se aplică derogările de viteză cu privire la coloana oficială. Față de cele de mai sus, spunem noi că inculpatul și-a arogat în mod discreționar anumite beneficii. Față de pregătirea și funcția acestuia de șef al MAI, acesta a prevăzut riscurile la care îi expunea pe polițiști. Așa cum spun și martorii, un accident era foarte probabil. Au mai fost două incidente, care au dus la accidentarea a doi motocicliști. Față de toate acestea, solicităm condamnarea lui Oprea Gabriel pentru ucidere din culpă, fapta prevăzută de art 192 alin 2 Cod penal”, a spus procurorul de ședință.

Avocatul familiei Gigină: „Decizia Tribunalului, o mare dezamăgire”

Vestea achitării lui Gabriel Oprea de orice vină cu privire la moartea tânărului polițist a fost primită ca o mare dezamăgire de familia acestuia din urmă:

• „Ni s-a făcut, încă o dată, o mare nedreptate. Familia și noi trăiam cu speranța că, după aproape 8 ani de zile, i se va face dreptate acestui om decedat la locul de muncă, acestui soldat. Din păcate, am constatat că tot victima este de vină. Se păstrează această cutumă în sistemul judiciar din România, în care vinovații scapă sau sunt pedepsiți mai puțin, iar victimele nu sunt protejate.
• Vom aștepta redactarea motivării, dar din toate probele de la dosar și din depozițiile celor 50 de martori – majoritatea polițiști, care făceau parte din coloana oficială – rezultă că aceștia erau grăbiți, terorizați, le era teamă când veneau la muncă, tocmai pentru că toată acestă desfășurare de forțe era ca urmare a puterii pe care o avea Gabriel Oprea. Îi afecta în desfășurarea activității.
• Considerăm că acest aspect era pe deplin suficient pentru instanță pentru a găsi elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, pentru că ordinul venea de la Gabriel Oprea prin interpuși.
• Nu numai că sperăm ca apelul să fie soluționat până la împlinirea termenului de prescripție, dar sperăm să găsim și dreptatea pe care nu am găsit-o, spre dezamăgirea noastră, la Tribunalul București. Sper ca instanța de control judiciar să vadă dintr-o cu totul altă poziție întregul ansamblu probator”, a declarat avocatul familiei Gigină, Cătălin Crăciunescu.

Când se prescrie fapta lui Gabriel Oprea

Fapta pentru care a fost achitat Gabriel Oprea – ucidere din culpă – se prescrie conform art. 154 din Codul de procedură penală la 8 ani de la moartea polițistului Bogdan Gigină, mai exact pe 20 octombrie 2023.

Este vorba despre prevederile care au rămas în vigoare legate de termenele generale de prescripție, potrivit cărora pentru infracțiunile pedepsite cu închisoarea de la 5 la 10 ani răspunderea penală se stinge după 8 ani. Or, limitele de pedeapsă pentru ucidere din culpă sunt de la 2 la 7 ani.

Cum Gabriel Oprea a scăpat de abuz în serviciu odată cu redefinirea infracțiunii pornind tot de la o decizie CCR, la final de proces acesta va beneficia de decizia instanței de control constituțional din 26 mai 2022 cu privire la prescripția specială.

Potrivit hotărârii CCR, România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripţiei din 2018, de la declararea prevederilor art. 155 Cod procedură penală, până în 2022, când Curtea a constatat că Parlamentul nu a „reparat” legea.

Dacă dispozițiile prescripţiei speciale erau încă în vigoare, fapta lui Gabriel Oprea se prescria la 8 ani de la „ultimul act comunicat suspectului sau inculpatului”, nu de la data comiterii.

Astfel, Curtea de Apel București va înregistra apelul în dosar după motivarea hotârârii Tribunalului București, cauza va fi repartizată aleatoriu unui complet de judecată, iar abia apoi va fi anunțat primul termen.

CCR: Motivarea unei soluții trebuie prezentată odată cu pronunțarea

Oricât de rapid s-ar desfășura aceste proceduri, în ipoteza în care judecătorul fondului va motiva hotărârea în termen de 30 de zile, instanța de apel are la dispoziție lunile aprilie, mai și iunie pentru judecarea cauzei, apoi va începe vacanța judecătorească. De la sfârștul vacanței, Gabriel Oprea va mai aștepta o lună și jumătate până la împlinirea termenului de prescripție.

Ca o paranteză, tot judecătorii Curții Constituționale au pronunțat o hotărâre prin care îi obligă pe magistrați să motiveze soluțiile odată cu pronunțarea. Mai exact, pentru ca persoanelor implicate în procesele penale să nu li se încalce drepturile la apărare, CCR a decis ca atunci când este pronunțată o soluție – oricare ar fi ea – inculpatul sau părțile vătămate să afle și motivele judecătorului. Ca urmare, judecătorii ar trebui să motiveze hotărârile în fapt și în drept.

„Înalta Curte de Casație și Justiție ia act de împrejurarea că, în ședința din 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), art.405 alin.(3) și art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Jurisdicția constituțională a reținut, în esență, că „este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării”, invalidând astfel soluția legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătorești în termen de 30 de zile de la pronunțare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condițiile Legii nr.304/2004)”, se arăta într-un comunicat al Înaltei Curți emis după hotărârea CCR.

Trecând peste faptul că nici judecătorii CCR nu au motivat „în fapt și în drept” decizia prin care îi obligau pe ceilalți magistrați să facă astfel, judecătorii au înțeles că părților din proces le este suficientă indicarea articolelor de lege în baza cărora a fost pronunțată achitarea, condamnarea sau încetarea procesului penal.

Inculpații VIP care au așteptat chiar și 12 luni motivarea instanței

Elena Udrea a fost singurul inculpat VIP care, la momentul pronunțării deciziei pe fond în Dosarul Campaniei din 2009, a „beneficiat” de expunerea motivării la aceeași dată cu pronunțarea condamnării de 8 ani de închisoare.

Pe data de 02.03.2021, judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel București a venit în sala de judecată și a explicat hotărârea pentru fiecare inculpat în parte.

Identic a mai procedat un judecător de la Curtea de Apel București pe data de 24 noiembrie 2016, când a condamnat-o pe fosta judecătoare Geanina Terceanu la pedeapsa de 7 ani pentru luare de mită, primită de la Cristi Borcea.

La polul opus, au existat situații în care inculpați VIP au așteptat mai bine de 1 an de la pronunțarea hotârârii până la redactarea motivării.

Este cazul Dosarului retrocedării plajelor din Constanța, în care Radu Mazăre fusese condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare pe data de 10 iulie 2017. Fostul edil așteptat un an până să afle motivele judecătoarei Corina Mîndrilă, mai exact până în 25 iulie 2018.

La fel s-a întâmplat în cazul lui Darius Vâlcov, condamnat în Dosarul Tablourilor. Judecătorii Silvia Cerbu, Simona Cîrnaru şi Maricela Cobzariu de la Înalta Curte au finalizat redactarea motivării în 2019, în condițiile în care se pronunțaseră în sensul condamnării lui Vâlcov la 8 ani de închisoare pe data de 8 februarie 2018.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...