Procesul plagiatului comis de Gabriel Oprea, reluat la Înalta Curte. Cum i-a explicat un judecător fostului ministru că trebuie să fie o lucrare de doctorat MOTIVARE

Gabriel Oprea se bate în continuare în civil pentru teza lui plagiată de doctorat, în timp ce așteaptă, în penal, o deciziei definitivă în dosarul achizițiilor frauduloase de la DIPI de la Înalta Curte și o hotărâre pe fond în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină. Oprea, fost vicepremier și fost „coordonator” de doctorate, încearcă să-și recapete titlul universitar cu ajutorul instanței supreme.

Gabriel Oprea a făcut recurs la Înalta Curte, unde a atacat soluția din data de 10.07.2018 a instanței ierarhic inferioare. Procesul a fost suspendat din data de 25.02.2022, iar următorul termen a fost fixat pentru data de 13.10.2023.

În urmă cu 7 ani, un judecător de la Curtea de Apel București i-a explicat lui Gabriel Oprea că - oricâte chichițe ar găsi avocații lui - o lucrare de doctorat trebuie să fie „o cercetare științifică sau o operă artistică de valoare”, căreia nu-i poate lipsi atributul originalității.

În acțiunea depusă, Gabriel Oprea arăta, în esență, că normele în vigoare la data susținerii tezei de doctorat îi dădeau voie să se inspire de ici și de colo, mai ales că pe vremea aceea nici nu era definite de lege noțiunea de „plagiat”.

Reamintim că Gabriel Oprea a obținut titlul de doctor în anul 2001 cu lucrarea „Procedura plângerii prealabile” sub coordonarea profesorului universitar Ion Neagu, la Facultatea de Drept a Universității București.

După obținerea titlului universitar, Gabriel Oprea a coordonat la rândul lui alți „doctori”, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”: fostul edil al Sectorului 2 Neculai Onțanu, fostul vice al SRI Florian Coldea, fostul șef al Parchetului General Bogdan Licu, plus alte 18 nume din justiție, afaceri interne și politică. Unii dintre ei au fost declarați, la rândul lor, plagiatori.

Gabriel Oprea a rămas fără titlul de doctor în drept în anul 2016, prin Ordin al ministrului educației, emis în urma verdictului de plagiat dat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Gabriel Oprea, în fața instanței: „Plagiatul nu era definit”

Prin acțiunea formulată, Gabriel Oprea solicită anularea art.50 alin (2) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.681/2011, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr.134/2016.

Actul normativ prevede următoarele:

„Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv membrii CNATDCU şi IOSUD, poate sesiza în scris, prin intermediul UEFISCDI, Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia şi de data acordării titlului de doctor”.

În acțiunea depusă, avocații lui Gabriel Oprea au cerut anularea respectivului articol pentru următoarele considerente juridice:

• „Este contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
• Articolul criticat impune o reevaluare juridică după legea nouă a unui act săvârşit în trecut, sub imperiul altei legi, ataşând consecinţe juridice noi şi respingând consecinţele juridice atribuite de legea în vigoare la data săvârşirii acelui act juridic.
• În temeiul acestor dispoziţii şi a celor emise în aplicarea lor au fost emise unele acte juridice şi efectuate o serie de operaţiuni administrative nelegale (…), a căror anulare (Gabriel Oprea – n.r.) o solicită (…), finalizate cu emiterea ordinului de retragere a titlului de doctor în drept.
• Cu privire la Ordinul nr.5.121/01.09.2016 al ministrului educaţiei naţionale si cercetării ştiinţifice, (Gabriel Oprea – n.r.) arată că prin acest ordin - comunicat la data de 05.09.2016 - i-a fost retras titlul de doctor în domeniul drept, titlu conferit prin Ordinul nr.3.467/16.03.2001 al ministrului educaţiei si cercetării.
• (Gabriel Oprea – n.r.) califică ordinul contestat ca fiind profund ilegal, fiind emis cu exces de putere, iar măsura luată este abuzivă şi își întemeiază aceste aprecieri pe constatarea unor multiple încălcări ale legii în procedurile care au precedat emiterea ordinului”, se arată în motivele acțiunii.

Mai departe, avocații lui Gabriel Oprea au arătat că la nivelul anului 2001, atunci când clientul lor a obținut titlul de doctor, nici nu era definită noțiunea de „plagiat”, ea fiind stabilită abia 3 ani mai târziu, prin Legea nr.206/2004.

La momentul susținerii tezei de doctorat, Gabriel Oprea ar fi avut voie, în baza art.33 din Legea nr.8/1996 să utilizeze:

• „Scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului”.
• „Ideile, teoriile, conceptele (...), conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare”.

Or, termenul „plagiat” a fost definit pentru prima data prin Legea nr.206/2004, în prezent având următorul conţinut:

„Expunerea într-o opera scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale”

Cum i-a explicat judecătorul lui Oprea ce înseamnă un doctorat

Pe data de 10.07.2018, Curtea de Apel București (CAB) i-a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Gabriel Oprea, formulată împotriva Guvernului României și a Ministerului Educației.

Ziare.com prezintă extrasele relevante din motivarea CAB:

• „Împrejurarea că termenul de „plagiat” a fost pentru prima dată definit prin legea nr. 206/2004, respectiv printr-un act normativ ulterior anului 2000, nu prezintă relevanță în speța de față.
• Ceea ce trebuie verificat și analizat sunt standardele și exigențele impuse de legea în vigoare la data susținerii tezei de doctorat, indiferent dacă acestea făceau sau nu referire la acest termen.
• Or, la nivelul anului 2000, în vigoare era HG nr. 37/1999 care reglementa organizarea și desfășurarea doctoratului, care în art. 22 prevedea în mod expres că „teza de doctorat trebuie să conţină elemente de originalitate specifice domeniului abordat, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora sau de recunoaştere valorică în domeniul artelor”.
• Textul venea să dea conținut scopului activităţii de cercetare-dezvoltare, ce constă în dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice şi generarea de noi cunoştinţe, astfel cum reiese acesta din art. 1 alin. (2) – HG nr. 37/1999 care statua că: „Doctoratul este forma cea mai înaltă de organizare a învăţământului superior, bazându-se pe cercetarea ştiinţifică şi creaţia artistică de valoare”, acest scop putând fi atins doar prin crearea unor opere originale.
• Prin urmare, actul normativ în vigoare la data susţinerii tezei de doctorat, reglementa în mod expres şi imperativ cerinţa originalităţii tezei de doctorat, chiar dacă nu definea şi reglementa instituţia „plagiatului”.
• Cât privește legea nr. 8/1996, Curtea subliniază că obiectul de reglementare al acestui act normativ vizează protecția drepturilor de autor și a drepturilor conexe, cu alte cuvinte instrumentele juridice puse la îndemâna autorului unei opere în vederea protejării acesteia, în timp ce reglementările speciale din domeniul activității de cercetare-dezvoltare urmăresc respectarea de către categoriile de personal implicate a normelor de bună conduită și a unor standarde ridicate de calitate.
• Plagiatul nu a este reglementat de legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, întrucât astfel ar fi rămas nesancţionată fapta constând în preluarea, de către personalul de cercetare-dezvoltare, a unor texte sau fragmente de texte din opere anterior publicate, cu privire la are termenul legal de protecţie a fost depăşit şi care au intrat în domeniul public.
• Consecinţa ar fi fost aceea că un cadru didactic universitar sau un student doctorand ar fi avut dreptul să îşi atribuie rezultatele cercetării oricărei personalităţi dintr-un anumit domeniu ştiinţific, căreia i se datorează progresul în stadiul cunoaşterii, fără să îi recunoască niciun merit”, arată judecătorul în motivare.

Reacția lui Gabriel Oprea după ce a rămas fără titlul de doctor

Pe 26.07.2016, Comisia de experţi din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care a analizat teza de doctorat a fostului vicepremier Gabriel Oprea, a dat verdict de plagiat, transmitea Agerpres.

Îmediat anunțul CNATDCU, Gabriel Oprea că va contesta decizia Consiliului, menţionând că în anul 2000 a scris lucrarea de doctorat „respectând toate normele academice şi legale în vigoare la momentul respectiv”.

„Nici îndrumătorul meu de doctorat, nici comisia care a decis acordarea titlului, nici Universitatea Bucureşti, nimeni nu a avut ceva de obiectat la lucrarea respectivă. Repet, este vorba de anul 2000, când nu eram în politică, nu eram nici ministru, nici membru de partid, nici prefect şi nici nu mă gândeam că voi urma un astfel de drum. Astăzi, la mai bine de 15 ani de când am susţinut teza de doctorat, CNATDCU spune că aş fi plagiat în lucrarea respectivă. Nu ştiu dacă cei care au luat această decizie au verificat cu atenţie care erau normele în vigoare acum 15 ani. La fel, nu ştiu dacă lucrarea a fost evaluată după normele şi standardele de acum (diferite de cele din 2000) sau după standardele de atunci, pe care le-am respectat”, susținea la data respectivă Gabriel Oprea.

Singura metodă prin care judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu se poate retrage din dosar. Avocat: „E o presupunere”

Procesul lui Vlad Pascu va continua cu aceeași judecătoare, joi, 9 mai, la Judecătoria Mangalia. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins suspendarea Ancuței Popoviciu, cerere...

Procesul fraților Tate poate începe. Ce a decis Tribunalul București cu privire la ancheta DIICOT

Tribunalul Bucureşti a dispus, vineri, 26 aprilie, începerea procesului în dosarul în care fraţii Tristan și Andrew Tate sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat,...