Cum au decurs primele zile de testare standardizată a elevilor români. Gabi Bartic, BRIO: "Există înainte de toate spaima noastră legată de orice tip de evaluare"

Elevii din 329 de școli alese de Ministerul Educației susțin în această perioadă testările standardizate la Matematică, Limba Română, dar și la Istorie în cazul unei părți a elevilor de liceu.

Testele se derulează pe platforma Brio și au fost concepute pentru măsurarea cât mai corectă a competențelor copiilor. Joi, 2 iunie, s-au încheiat cele trei zile de testare la Matematică, iar vineri, 3 iunie, vine rândul testelor la Limba Română.

Gabi Bartic, CEO Brio, a explicat pentru Ziare.com modul în care aceste teste vin în ajutorul elevilor, părinților și copiilor, dar a oferit și primele impresii privind raportarea elevilor la testare. Mai mult, am discutat inclusiv despre cei ce au privit testele cu scepticism, enumerând obiecțiile lor.

Ziare.com: Elevii din 329 de școli alese de Ministerul Educației susțin în această perioadă testările standardizate la matematică și limba română.

În primul rând, pentru că aceste teste au fost concepute de BRIO, puteți explica mai exact de ce sunt ele importante, ce plus valoare aduc și cum ajută rezultatele atât elevii, cât și profesorii și părinții?

Gabi Bartic, BRIO: Testele se derulează pe platforma Brio, ele au fost concepute pe programele fiecărei clase de către profesori reputați pe specialitățile lor. Diferența față de testele obișnuite pe care le parcurg copiii este că aceste teste sunt standardizate. Ce face standardizarea este să ofere rezultate comparabile pentru toți copiii unei generații chiar și în condițiile în care itemii pe care aceștia îi primesc în cadrul testului sunt diferiți. Măsurarea competențelor copiilor e așadar mai corectă, oferă predictibilitate și vizibilitate pe setul de competențe acumulate și oferă, în plus, informații valoroase pentru sistem. E altceva când măsurăm toți copiii cu același instrument de măsură și cu totul altceva când folosim instrumente diferite pentru fiecare clasă, școală, județ.

Valoarea pe care o aduce această testare, dincolo de faptul că va oferi rapoarte individuale defalcate ce pot produce efecte (fiind împărțit pe competențe măsurate individual, astfel că fiecare copil va ști cu exactitate unde e bine și unde mai e de lucru), va oferi rapoarte agregate la nivel de școală, județ și un raport național pentru acest pilot. Ce putem face cu aceste date – aici e o oportunitate pentru sistemul de educație: putem identifica porțiuni de materie care pun pe toți copiii unei generații în dificultate și putem ajusta conținuturi. Putem identifica competențe pe care majoritatea copiilor le ating greu și trebuie să lucreze mai serios pe ele. Și așa mai departe. Ce spun eu acum e că aceste date sunt valoroase dacă sunt folosite. Și da, deciziile legate de curriculum, de metodică, până acum bazate pe opinii avizate și pe studii empirice, pot fi susținute acum de date. La fel, pe aceste date pot fi luate și decizii legate de parcursul remedial la nivel de școală. Nu mai vorbesc despre deciziile individuale ce pot fi luate (lucrez la fracții că doar acolo am probleme, nu la toată materia).

Ziare.com: Ați primit deja și un feedback de la elevi, prin completarea chestionarelor de satisfacție. Cum au perceput elevii experiența?

Gabi Bartic: Copiii nu au avut mari probleme cu testele. Cel puțin nu în măsură covârșitoare. Există o opinie că subiectele ar fi fost dificile (cca 37% dintre copii cred acest lucru) – aici trebuie menționat că testele oferă întregul spectru de dificultate – de la foarte simplu până la foarte complicat – pentru a poziționa corect copilul pe scară. Mai mult, au existat spaime că, dacă nu au rezolvat toți itemii, copiii vor fi depunctați – nici aici nu e ca la testele clasice: o competență e măsurată cu mai mulți itemi, nu e necesară parcurgerea tuturor pentru măsurarea acesteia. E recomandată, da, precizia măsurării e mai bună dacă se parcurg toți itemii aferenți unei competențe. O altă întrebare din chestionarul de satisfacție a fost legată de instrumentul digital, aici rezultatele sunt cele așteptate: majoritatea copiilor au găsit că e un instrument facil și și-ar dori să mai facă teste pe acest tip de platformă. Ce ne spun aceste date e că inclusiv evaluarea trebuie să se petreacă în mediul în care copiii se simt confortabil, cel digital.

Ziare.com: Referitor la rezultatele colectate până acum, cum stau elevii la nivel de cunoștințe și de aplicare a acestora?

Gabi Bartic: Nu putem da încă rezultate. Abia am terminat prima etapă, a aplicării testelor de Matematică și pentru o parte dintre elevii de liceu – cel de Istorie. Urmează cele de Limba Română și, în ultima zi a pilotării, sesiunile reprogramate. Rezultatele individuale vor fi primite, sub forma rapoartelor narative, la 7 zile după finalizarea perioadei de testare. Apoi, vom furniza câte un raport pe școală și un raport general la nivel de Program Pilot către Ministerul Educației.

Ziare.com: Ce puteți spune despre prezență, ținând cont că participarea nu a fost obligatorie?

Gabi Bartic: Am fost plăcut surprinsă de procentul extrem de bun de prezență (vorbim despre 86% deocamdată), mai ales pentru că, așa cum ați spus, prezența nu era obligatorie. Mobilizarea deosebită a fiecăreia dintre școlile participante în program, a fiecărui Inspectorat Școlar ne-au impresionat deosebit. Putem concluziona că există deschidere pentru acest tip de pilotare. Orice schimbare în sistemul de educație trebuie verificată în condiții reale, inclusiv ca implementare – e o desfășurare de forțe extrem de importantă – cât și ca rezultate. Altfel, doar din proiectare „la planșetă”, e puțin probabil că vom putea extrage vreo dată sau vreo direcție de dezvoltare.

Ziare.com: Au fost și persoane care au privit demersul cu scepticism? Dacă da, care au fost principalele obiecții de care v-ați lovit?

Gabi Bartic: Evident că au fost. Le voi lua pe rând, pentru că mi se pare important să le avem enunțate și apoi să vedem care și cum poate fi „adresată”.

Există înainte de toate spaima noastră, ca societate, legată de orice tip de evaluare. Nu de scrisul de cuvinte pe hârtie sau de bifat răspunsuri ne e frică, ci de „sentința” care vine la pachet cu rezultatele testelor. Și de, dacă îmi e permis, echivocul rezultatului. „Poate ieși oricum” am spus frecvent în calitate de elevi, știind că pe aceeași lucrare poți lua 7, 8 sau 9 în funcție de mulți factori, dintre care cei mai mulți subiectivi. Și atunci, e evident, ne temem. Aici nu am vreun leac miraculos – afară de promisiunea că testele standardizate nu vin cu vreo sentință implacabilă, nici măcar cu o notă, ci cu un diagnostic narativ al competențelor copilului, cu niște recomandări de capitole ce necesită aprofundare și chiar cu o estimare a numărului de ore necesare pentru a atinge nivelul superior de competență. Așadar, mi-e foarte greu să combat spaima de test. Nu pot spune decât că probabil rapoartele vor convinge pe o parte dintre participanți că spaima era nefondată.

Apoi, există temerea că această pilotare e pripită și că oricum ea circulă, „copiii noștri sunt cobai”. Nu am fi intrat în această pilotare dacă nu aveam convingerea că, tehnic, suntem pregătiți și că putem livra ce trebuie. Despre timpul de pregătire – aici e o chestiune pe care nu am putut-o controla. Probabil că, atunci când va deveni o rutină să testăm la început și la final de an școlar, această opoziție va pica. Apoi, nu putem vedea cum funcționează ceva, orice, până nu testăm, până nu ieșim din laborator. Le suntem recunoscători atât copiilor cât și părinților și profesorilor lor – pilotarea ne va ajuta pe toți să perfecționăm instrumentul, abordarea, dar mai cu seamă experiența copiilor – pe care ne-o dorim una cât mai firească și puțin presantă. Am primit în această perioadă feed-back pentru care suntem recunoscători. Nimic nu ar fi fost mai rău decât să nu primim reacții de la participanți. Vom învăța din fiecare reacție și vom ști unde putem fi mai buni. Fie că acest loc e în zona de itemi, în cea de experiență a userului, de comunicare și așa mai departe.

Apoi, cea mai surprinzătoare pentru noi este reacția din partea unei zone de comunicare publică în care se demontează piesă cu piesă demersul încă dinainte ca acesta să aibă vreo finalitate. Aici, recunosc, am fost prinși pe picior greșit. La scepticismul celor implicați ne așteptam, ba chiar și la o reacție publică contrară. La o demontare publică a procesului ca și cum această pilotare ar fi cel mai rău lucru ce se putea petrece în sistemul de educație – nu. Dar asta ține de felul în care nouă, ca societate, ne e greu să acceptăm că există demersuri corecte și dezinteresate ale participanților – publici sau privați – la procesul educațional din România. Le vom lămuri pe toate odată ce vom putea prezenta concluziile trase după acest program pilot. E nevoie de clarificări pe toate palierele și le vom face imediat ce ne vom îndeplini misiunea de a livra în cele mai bune condiții acest program pilot.

Ziare.com: Cum s-a desfășurat testarea la nivel de organizare? Pentru că a fost necesară o cooperare eficientă între profesori, directori, inspectori, părinți, dar și elevi.

Gabi Bartic: Evident! Consider că organizarea din partea școlilor, a inspectoratelor, a profesorilor, părinților și copiilor implicați în proces a fost o adevărată demonstrație de eficiență pentru care le suntem recunoscători, fiecăruia dintre aceștia. Am lucrat îndeaproape cu partenerul nostru – Ministerul Educației – pentru ca informația să ajungă în forma cea mai simplă și clară către cei implicați. Evident că și acest proces poate fi îmbunătățit. Dar insist pe acest lucru: până când nu ne vom elibera de ideea că suntem în tabere mereu antagoniste și vom fi conștienți că trebuie să lucrăm împreună pentru ca acest tip de program să funcționeze, nu vom avea experiențe mereu mai bune pentru copii în sistemul românesc de educație.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...