Cât de corect e să spunem ”ministră” sau ”președintă”: ”Faptul că unele nu sunt încă în dicționare nu ar trebui să ne împiedice”

Luni, 28 Noiembrie 2022, ora 03:51
5693 citiri
Cât de corect e să spunem ”ministră” sau ”președintă”: ”Faptul că unele nu sunt încă în dicționare nu ar trebui să ne împiedice”
Varianta de feminin a funcțiilor, folosită tot mai des și în România FOTO Unsplash

În limba română au început să se strecoare tot mai des formele feminine când vine vorba de funcțiile femeilor. Unele sunt folosite des, precum ”ministră” sau ”președintă”, dar altele încă ni se par bizare, cum ar fi ”coloneleasă” sau ”chirurgă”, deși apar parțial în dicționare.

Există voci în spațiul public care susțin că ar trebui să facem acest pas normal în evoluție, pe când altele o văd drept o schingiuire a limbii române.

Scriitoarea Mihaela Apetrei a explicat pentru Ziare.com cât de corect este să folosim aceste forme, punctând că, deși unele nu sunt încă incluse în dicționare, ”nu ar trebui să ne împiedice să le inventăm, folosim și promovăm” deoarece este corect ca ”uzul să forțeze norma”.

Putem folosi femininul când vine vorba de funcțiile ocupate de femei, sau este o greșeală considerabilă?

Mihaela Apetrei: Dicționarele au introdus deja variantele feminine pentru unele funcții ocupate de femei: primăreasă/primăriță, ministră/ministreasă, colonelă(?)/coloneleasă, decană, chirurgă etc (cf. DOOM3). Totuși, în continuare nu avem feminin pentru unele profesii și unele funcții: scafandru, medic, prorector. Deși în multe țări există feminin pentru mai toate profesiile (Germania, Franța, Spania; în zona anglofonă au fost introduse chairwoman, spokeswoman, sau sunt folosite formele neutre, chair sau spokesperson), în limba română această tranziție mai durează. Cu toate acestea, eu nu ezit să folosesc femininul; poate că este o greșeală gramaticală, dar este un progres lingvistic. Ba chiar, în discuțiile mele cu editoarele femei, s-a strecurat și cuvântul „personajă”, neconsemnat de niciun dicționar, dar cât se poate de firesc în logica lucrurilor: personajul feminin are dreptul să fie „personajă” (evident, sesizați umorul).

Ce nu înțeleg este de ce unele femei aleg ele însele să spună că sunt „director”, în loc de „directoare”, „profesor”, în loc de „profesoară”, „președinte”, în loc de „președintă”, ba chiar „editor”, în loc de „editoare”. Impresia că titlul (sau meritele) ar suferi o diminuare dacă este la feminin persistă încă și în mentalitatea femeilor – lucru complet neadevărat.

Faptul că aceste forme nu sunt incluse în dicționare reprezintă un argument care stă în picioare? Până la urmă, de-a lungul timpului, au fost incluse numeroase cuvinte după ce au fost preluate. Adică, ar trebui să ne dăm noi după DOOM/ DEX, sau se dă el după noi?

”Faptul că unele forme de feminin nu sunt încă în dicționare nu ar trebui să ne împiedice să le inventăm, folosim și promovăm, pentru că (și aici răspund la a doua parte a întrebării), uzul forțează de multe ori norma, așa cum e firesc. Limba este un organism viu care evoluează (unii ar spune că involuează, dar eu nu sunt de acord), și ar fi bine să-i acceptăm această evoluție. Lucrul cu care cred însă că suntem datori cu toții, ca vorbitori de română, este să acționăm în cunoștință de cauză, adică să ȘTIM că nu există un anumit cuvânt, să ȘTIM cum este corect, dar să facem un efort conștient de normalizare (prin uz) a unei norme rămase în urmă, din conservatorism lingvistic sau din nesocotirea realității în care femeile sunt tot mai prezente și da, au dreptul câștigat de a li se spune: decană, chirurgă, scafandră”, mai explică scriitoarea.

Cum se formează corect aceste feminine? De exemplu, deși poate ne vine natural să zicem ”ministră”, am văzut că în DOOM 3 există și forma ”ministreasă”. Iar de aici pot să apară numeroase exemple, cum ar fi ”doctoră” versus ”doctoriță”.

Mihaela Apetrei: În privința formării, ar fi mai bine să se pronunțe lingviștii. Din punctul meu de vedere, cât timp în DOOM există două forme, o putem folosi pe oricare dintre ele. Pe de altă parte, prefer formele mai puțin „peiorative” (stabilind gradul de ironie pe criterii subiective, evident): de exemplu, voi spune ministră, nu ministreasă. În același timp, mă încurcă primăriță și doctoriță, care, prin această diminutivare aparentă, aduc o nuanță frivolă acestor funcții și profesii extrem de importante și onorabile. Din păcate, formarea femininelor de acest tip în română este tarată de diminutivare, nu că ministreasă sau coloneleasă mi s-ar părea mai tolerabile, mai ales în contexte de adresare, precum „doamna ministreasă” sau „doamna coloneleasă”.

Încă sunt foarte puternic înrădăcinate formulele „doamna ministru”, „doamna doctor”, „doamna colonel” și nu mă văd spunând deocamdată altfel, deși sesizez ironia pledoariei în raport cu uzul. Totuși, spun „doamna directoare”, „doamna profesoară” (chiar și profesoarelor universitare, pentru că fac referire cu această formulă la profesie, nu la titlul academic). Sper să putem folosi cu lejeritate, în viitor, formulele de adresare cu formele de feminin.

Credeți că este un pas normal în contextul în care vorbim tot mai des despre egalitatea de gen atât la nivel european, cât și la nivelul țării? Putem cataloga această schimbare privind folosirea formei de feminin a funcțiilor când ne referim la o femeie ca fiind un pas normal al evoluției?

”Categoric, folosirea femininelor (fie că este vorba despre funcții, fie despre profesii) este un semn de evoluție și normalitate. Femeile sunt prezente peste tot în viața culturală, științifică, socială, politică, economică și este drept să le recunoaștem pregătirea, educația și meritele fără să le punem pe creștet pălării de bărbați”, concluzionează scriitoarea.

Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#functii femei, #egalitate de gen, #forma feminin, #ministra, #presedinta , #stiri sociale