Cum o "lucrează" FSB pe Maia Sandu. Pionii teleghidați de Moscova să producă haos la Chișinău: "O vom arunca de pe scaun"

Vineri, 28 Octombrie 2022, ora 21:45 6816 citiri
Maia Sandu este o figură politică tot mai apreciată în Occident FOTO Hepta

Surse din serviciile secrete consultate de prestigioasa publicație americană Washington Post arată că FSB desfășoară acțiuni pentru îndepărtarea Maiei Sandu din funcția de președinte a Republicii Moldova, precum și pentru răsturnarea guvernului pro-occidental.

Când mii de protestatari s-au adunat luna trecută în fața palatului prezidențial din Chișinău, cerând demisia liderului pro-occidental al țării, bărbatul din spatele demonstrației – un lider al partidului de opoziție aflat în exil în Israel – a primit aplauze de la Moscova.

Un politician rus de rang înalt l-a lăudat pe organizatorul protestului, Ilan Șor, drept „un partener demn pe termen lung” și chiar a oferit regiunii moldovenești conduse de partidul lui Șor o afacere convenabilă cu gaz rusesc, potrivit serviciului de presă al lui Șor.

Denumit „cel tânăr” de către Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, Șor, în vârstă de 35 de ani, este o figură principală în eforturile Kremlinului de a submina această fostă republică sovietică, arată documentele secrete și interviurile cu oficiali moldoveni, ucraineni și occidentali.

Documentele – parte dintr-un depozit de materiale sensibile obținute de serviciile secrete ucrainene și consultate de The Washington Post – ilustrează modul în care Moscova continuă să încerce să manipuleze țările din Europa de Est, chiar dacă campania sa militară din Ucraina se clatină puternic.

FSB a canalizat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a cultiva o rețea de politicieni în Republica Moldova și a reorienta țara spre Moscova, indică documentele și interviurile.

Trezoreria SUA a impus miercuri, 26 octombrie, sancțiuni mai multor organizații și persoane cu cetățenie rusă sau moldovenească, inclusiv lui Șor, declarând că „coordonează cu reprezentanții altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova” și că „a primit sprijinul Rusiei”, precum și că lucrează cu entitățile din Moscova pentru a submina efortul Moldovei de a adera la Uniunea Europeană.

Moscova a susținut de multă vreme o enclavă separatistă în interiorul granițelor Moldovei, Transnistria, care este ocupată de trupele ruse, iar conflictul înghețat a fost o frână în eforturile Moldovei de a se integra cu Europa de Vest.

În primele luni ale războiului din Ucraina, au spus oficialii consultați, guvernul Republicii Moldova se temea că tancurile rusești vor trece peste granița sa, mai ales dacă portul Odesa din sudul Ucrainei, aflat la 65 de kilometri distanță, va cădea.

Această amenințare militară imediată s-a diminuat, dar tensiunea crește cu privire la utilizarea gazelor naturale – precum și consecințele atacurilor aeriene ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina vecină – pentru a forța o schimbare a conducerii politice.

La sfârșitul lunii septembrie, managementul principalelor două canale TV pro-ruse din Moldova a fost transferat unui apropiat al lui Șor, oferindu-i o platformă majoră pentru a promova o agendă aliniată la Moscova în această mică țară aflată între Ucraina și România.

În plus, arată comunicațiile interceptate, FSB a trimis o echipă de strategi politici ruși pentru a consilia partidul lui Șor. Și, conform documentelor, FSB a supravegheat o înțelegere prin care un oligarh rus a achiziționat unul dintre principalele active ale lui Șor, pentru a-l proteja de autoritățile moldovenești.

Partidul Șor urma să fie poziționat ca unul „al acțiunii concrete”, populist „în adevăratul sens al cuvântului”, un partid care „schimba viața oamenilor în bine”, au scris strategii ruși într-un raport adresat FSB, care a fost printre documentele văzute de The Post.

Într-un interviu, Șor a negat că ar fi primit vreodată sprijin de la Moscova, inclusiv de la serviciile de securitate. „Suntem un partid absolut independent care apără doar poziția cetățenilor moldoveni”, a spus el.

El a dat vina pe opțiunea pro-occidentală a guvernului moldovean pentru că a adus țara aproape de ceea ce el a spus a fi „colaps economic”. Într-o declarație emisă joi, 27 octombrie, în urma impunerii sancțiunilor SUA, Șor le-a respins sfidător drept o „victorie” care arată că președintele Republicii Moldova „s-a înspăimântat cu adevărat de proteste, înțelegând că zilele ei sunt numărate și că o vom arunca de pe scaun”.

Oficialii moldoveni și americani se tem că eforturile Kremlinului de a submina Republica Moldova, parte a unei campanii care datează de câteva decenii, se vor intensifica pe măsură ce va continua să piardă în Ucraina.

„Recent, în timp ce Rusia se confruntă cu eșecuri militare și indignare globală din cauza acțiunilor sale brutale în Ucraina, agenții ruși au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni erodarea în continuare a influenței sale”, a spus Trezoreria SUA în declarația sa în care anunță sancțiuni împotriva lui Șor și a altor persoane, printre care oligarhul Vlad Plahotniuc.

Printr-o coincidență bizară, Plahotniuc, un pro-rus urmărit internațional de Interpol, a anunțat vineri, 28 octombrie, la două zile după ce a fost sancționat de SUA, că se va întoarce și el în politica de la Chișinău, "pentru a salva țara".

Moldova, care împreună cu Ucraina a primit statutul de candidat la UE în iunie, este deosebit de vulnerabilă la presiunea rusă din cauza dependenței de aproape 100% de gazul rusesc.

Creșterile de peste cinci ori ale prețurilor la gaze în acest an au afectat puternic populația sa de 2,5 milioane, iar facturile la energie se ridică acum la peste 60% din costul mediu de trai al unui moldovean, au spus oficialii de la Chișinău.

„Sunt foarte stânjeniți de întreaga operațiune din Ucraina și au nevoie de succes undeva”, a spus Oleg Serebrian, vicepremierul Republicii Moldova, într-un interviu. „Frica mea personală este că Moldova este o țintă mai ușoară decât Ucraina. Deci, pentru un fel de reînarmare morală a societății ruse, ar putea folosi diferite instrumente în Moldova. Primul este cel economic”.

Gazprom a redus livrările către Moldova cu 30% în octombrie și amenință cu noi reduceri în noiembrie. Atacurile aeriene ruse care vizează infrastructura energetică a Ucrainei cresc și mai mult presiunea. Ucraina a furnizat 30% din energia electrică a Moldovei, dar bombardarea centralelor electrice din Ucraina înseamnă că Moldova a trebuit să se întoarcă în schimb către România, iar liniile electrice de acolo transmit deja energie către Republica Moldova la capacitate maximă.

În plus, Transnistria, enclava ocupată de trupele ruse care controlează centrala electrică care furnizează restul de 70% din necesarul de energie electrică a țării, a declarat în această săptămână că reduce drastic aceste volume din cauza reducerilor la aprovizionarea cu gaze de la Gazprom, lăsând autoritățile moldovenești într-un situație disperată pentru a compensa deficitul, mai arată analiza Washington Post.

„Orice bombă care cade pe o centrală ucraineană este o bombă care cade și pe alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova”, a spus Nicu Popescu, ministrul de externe al Republicii Moldova.

Oficialii se tem că protestele organizate de Șor, deși sunt relativ mici pentru moment, ar putea escalada odată ce iarna va ajunge și că o criză energetică ar putea fi folosită pentru a răsturna guvernul.

„După Ucraina, Moldova este cea asupra căreia ne concentrăm atenția”, a spus un oficial occidental.

Noul procuror anticorupție al Republicii Moldova a reținut luna aceasta 24 de persoane, inclusiv membri ai partidului lui Șor, în legătură cu presupusa finanțare ilegală a demonstrațiilor din centrul Chișinăului, procurorul afirmând că anchetatorii au confiscat 20 de pungi negre în care se aflau 3,5 milioane de lei (circa 181.000 de dolari) în numerar. Partidul Șor a spus că arestările au venit ca „presiuni” din partea autorităților pentru a perturba protestele antiguvernamentale.

Șor a spus în interviu că guvernul moldovean este de vină pentru amplificarea crizei economice, deoarece „încălcă statutul neutru al Moldovei și aduce rău poporului moldovenesc, deoarece astăzi, pentru oamenii normali, [bunele relații cu Moscova] sunt baza pentru obținerea prețurile normale ale gazelor.”

Documentele secrete consultate de Washington Post oferă o privire rară în lumea întunecată a operațiunilor de influență ale Rusiei în Moldova și a instrumentelor de presiune folosite în tandem: gazele naturale și finanțarea ilicită de către Kremlin a factorilor de agitație.

„Rușii sunt foarte buni la exportul a două lucruri: unul - energie, iar al doilea - corupție”, a spus un înalt oficial de securitate moldovenesc, care, la fel ca alții, a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta o problemă sensibilă.

Din 2016, operațiunile FSB în Moldova sunt conduse de Dmitri Miliutin, general în serviciul de securitate care funcționează ca adjunct al șefului Departamentului Informații Operaționale, potrivit documentelor.

În cea mai mare parte a timpului petrecut în post, au spus oficialii, Miliutin a lucrat prin Igor Chaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei. Chaika este ambasadorul în Moldova al unei asociații de afaceri legate de Kremlin, Delovaya Rossiya.

De asemenea, Trezoreria i-a impus miercuri, 26 octombrie, sancțiuni lui Chaika, spunând că „împreună cu secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov”, acesta a „elaborat planuri detaliate pentru a-l submina pe președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei”.

În plus, a spus Trezoreria, guvernul rus a folosit „companiile lui Chaika ca front pentru a canaliza bani către partidele politice colaboratoare din Moldova. Unele dintre aceste fonduri ilicite de campanie au fost alocate pentru mită și fraudă electorală.”

Miliutin a comunicat cu Chaika de peste 6.000 de ori între decembrie 2020 și iunie 2022, potrivit documentelor de informații ucrainene.

FSB „verifica cu [Chaika] ceea ce trebuia făcut în orice moment”, a spus un oficial de securitate ucrainean, referindu-se la documente. Chaika „este ca un portofel pentru ei”.

FSB, Milyutin și Chaika nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Washington Post. Peskov a declarat pentru The Post că „bineînțeles” că îl cunoaște pe Chaika, dar nu a lucrat niciodată la niciun plan cu el pentru a restabili influența rusă în Moldova. „Nu am nimic de-a face cu Moldova”, a spus el.

Până de curând, arată documentele, principalul vehicul al FSB în Moldova a fost Partidul Socialist, condus de Igor Dodon, care a fost președinte pro-Moscova al Republicii Moldova între 2016 și 2020. Chaika nu și-a ascuns niciodată legăturile strânse cu Dodon: a deținut în comun afaceri în Rusia cu fratele mai mic al lui Dodon în domeniul imobiliar și gestionarea deșeurilor din 2019, conform documentelor oficiale de înregistrare a companiei.

Strategia Partidului Socialist s-a inversat însă brusc în 2020, când populația moldovenească l-a respins pe Dodon, după ce acesta a fost blocat într-o serie de scandaluri de corupție. Într-un videoclip înregistrat în secret, divulgat în 2019, Dodon a recunoscut că a primit finanțare de la Kremlin – inclusiv de la Gazprom – și a spus că are nevoie de 800.000 până la 1 milion de dolari pe lună pentru a acoperi „costurile de funcționare” ale partidului său.

Ca răspuns, FSB a elaborat un plan — datat 21 noiembrie 2020 — pentru a folosi poziția socialiștilor ca cel mai mare partid din Parlament, împreună cu partidul lui Șor, pentru a menține influența rusă, inclusiv prin adoptarea unui lege care ar transfera controlul asupra serviciului moldovenesc de securitate și informații de la președinte la Parlament. Partidul lui Dodon, cu toate acestea, a fost de asemenea înfrânt la alegerile parlamentare din iulie 2021, iar planul nu a funcționat.

Strategii politici moldoveni angajați de FSB au raportat la Moscova în septembrie 2021 că înfrângerea Partidului Socialist a fost „rezultatul unei crize sistemice” și că Dodon era o persoană cu o „reputație deteriorată ireversibil” a cărei îndepărtare de pe scena politică ar trebui efectuată cu „virtuozitate chirurgicală”.

Virtuozitatea a venit sub forma unei strângeri de mână foarte profitabile, arată documentele. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele.

Contractul, totuși, a venit cu condiții atașate. Dodon a trebuit să clarifice tot ce a spus public cu noul său angajator, arată o captură de ecran a unei conversații text între Dodon și Chaika. În conversația din 2 decembrie 2021, Dodon a insistat că este „o persoană liberă”.

„Liber, dar limitat de etica corporativă a Uniunii [ruso-moldovene]”, a spus Chaika.

„Ați început să mă îngropați devreme”, a răspuns Dodon. „Dacă transmiteți condiția ca, pentru una dintre declarațiile mele publice, să îmi reduceți salariile și să închideți noul consiliu de afaceri... atunci să vorbim despre asta în detaliu.”

Moscova și-a intensificat rapid căutarea înlocuitorului politic al lui Dodon. Șor, care a intrat în politică dintr-un mediu în care conducea o bancă importantă din Republica Moldova și un lanț de magazine duty-free împreună cu aeroportul comercial din Republica Moldova, a fost văzut de sondatorii care lucrau pentru FSB ca fiind un showman populist, dar manipulabil, arată documentele.

A cunoscut succesul timpuriu în 2015, când a fost ales primar al orașului Orhei din Moldova. Însă doi ani mai târziu, el a fost găsit vinovat că a jefuit 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc - un furt din 2014 care a lăsat guvernul Republicii Moldova cu un deficit bugetar de 8% din produsul intern brut.

Șor a rămas primar în timp ce a făcut apel la condamnare, dar apoi a părăsit țara pentru a merge în Israel în 2019, negând acuzațiile de furt bancar, pe care le-a descris ca fiind motivate politic. El a continuat să conducă partidul din exil și a ocupat locul trei la alegerile parlamentare din 2021, cu 5,7% din voturi.

„Pentru unii, [Șor] reprezintă în mod clar o alergie inacceptabilă. Dar pentru alții, el este un adevărat idol și lider”, potrivit unui raport din aprilie 2021 scris de strategii pentru FSB.

Trezoreria SUA a menționat în declarația sa că „soția lui Șor este cântăreața pop rusă Sara Lvovna Șor, care a fost decorată de [președintele rus Vladimir] Putin ca artist al Rusiei”. Este cunoscută sub numele de scenă Jasmin.

Strategii politici angajați de Kremlin au călătorit pentru prima dată la Chișinău din Rusia în martie 2021 pentru a lucra în secret cu partidul lui Șor, arată documentele. Ei au făcut eforturi mari pentru a se asigura că prezența lor este nedescoperită, cumpărând cartele SIM preplătite pentru telefoanele arzătoare și păstrând ascunse adresele apartamentelor pe care le închiriau - chiar și membrilor partidului lui Șor, potrivit unei note scrise.

Printre măsurile pe care le-au recomandat partidului Șor a fost aceea de a șterge cât mai mult posibil „fondul negativ”, probabil condamnarea penală anterioară a lui Șor, și de a încerca să-și curățe imaginea pe internet.

Într-un grafic care făcea parte din recomandările trimise înapoi FSB, strategii au propus să le ofere jurnaliştilor „recompense” pentru a şterge articole „în circumstanţe extreme” sau pentru a obţine „control asupra deciziilor judecătoreşti” dacă partidul Șor alege, în schimb, să dea în judecată pentru defăimare.

Șor a spus că partidul său a apelat la serviciile unei varietăți de „diferiți consultanți internaționali”, dar că nu era la curent cu vizita din martie 2021, deoarece nu locuia atunci în Moldova.

De asemenea, Șor a primit asistență FSB pentru o altă parte a imperiului său de afaceri. Pe fondul unui conflict cu autoritățile moldovenești, FSB a coordonat îndeaproape un acord din 2020 în care pachetul majoritar al lui Șor în compania care conduce aeroportul important din punct de vedere strategic din Chișinău a fost transferat unui puternic miliardar rus, Andrei Goncharenko, arată documentele. Goncharenko „a fost instruit în toate”, a spus un ofițer superior FSB într-o discuție despre înțelegere, arată documentele secrete.

Șor a spus în interviu că nu a deținut niciodată vreo acțiune în aeroport - și că a demisionat din funcția de președinte al consiliului de administrație al acestuia în vara anului 2019, când controlul companiei a fost, potrivit presei, vândut lui Nathaniel Rothschild, un om de afaceri britanic.

Dar documentele FSB care discută despre înțelegere se referă la aeroport ca fiind încă „activul lui Șor” în ianuarie 2020, în timp ce înalți oficiali moldoveni au mai spus în interviuri că acesta era controlat de Șor. O persoană familiară cu înțelegerea a spus că Rothschild a achiziționat o opțiune de cumpărare a companiei, dar nu a finalizat niciodată tranzacția. Un purtător de cuvânt al lui Rothschild a refuzat să comenteze.

În plus, două acorduri legale, aprobate și transmise de FSB în august și octombrie 2020, prevedeau că Șor urma să-i acorde sprijinul politic lui Dodon, în schimbul sprijinului lui Dodon pentru dezvoltarea aeroportului, precum și pentru transferul "a 100% din companie... în proprietatea reprezentanților de afaceri ruși".

Un reprezentant al lui Goncharenko nu a răspuns solicitărilor de a comenta.

Șor a spus că Goncharenko era un om de afaceri pe care îl cunoștea „personal”, care „nu a urmat niciodată ordinele FSB” și era interesat de aeroport ca fiind un „proiect de investiții atractiv”.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News