Coronabonduri - cu toata viteza inainte!

Germania si Franta vor sa scoata UE din criza prin punerea la comun a datoriilor. Un joc riscant, dar necesar, pentru ca redinamizeaza o dezbatere intepenita.

Locomotiva germano-franceza a UE s-a repus in miscare. Era si momentul! Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, si cancelarul german Angela Merkel au deblocat situatia, dupa disputa iscata pe tema reconstructiei Uniunii dupa criza coronavirus.

Cancelarul si-a schimbat pozitia, fiind de acord acum in principiu cu punerea la comun a datoriilor statelor membre in Uniunea Europeana - in pofida interzicerii de catre tratatele comunitare a demersului de indatorare comuna.

Presedintele francez Macron a reusit sa-si impuna pozitia: suma de 500 de miliarde de euro prevazuta pentru ajutoarele de reconstructie va fi distribuita tarilor membre (mai ales statelor din sud si asa masiv indatorate) sub forma subventiilor, nu sub forma de credite, cum ar fi vrut Germania si celelalte tari din nordul Uniunii.

In acest sens, Macron a fost insa obligat sa se multumeasca cu fonduri de reconstructie de doar 500 de miliarde de euro, o treime din cele 1.500 de miliarde dorite de acesta.

Este vorba in continuare doar de o propunere germano-franceza. Dar propunerea este deja convenita cu Comisia Europeana si pune acum presiune mai ales pe tarile membre din estul si nordul Uniunii. Acestea vor profita mai putin de aceasta structura decat tari ca Italia, Spania si Franta, lovite mai puternic de coronavirus.

Se cere acum solidaritate si de la tari precum Polonia, Ungaria, Bulgaria si Romania, care pana acum au fost beneficiare nete de fonduri europene.

O propunere judicioasa

Angela Merkel are de purtat insa o lupta grea si la ea acasa. Se asteapta opozitie in propria tabara conservatoare fata de ideea subventiilor, care presupune cheltuieli suplimentare de multe miliarde pentru Germania.

Finantarea fondului de reconstructie ar urma sa se faca prin datorii comune, preluate de Comisia Europeana. Tarile membre ar urma sa le plateasca inapoi impreuna in urmatorii 20 de ani, proportional cu cota fiecareia la bugetul-cadru comunitar.

Este deci vorba de o masura care va afecta guvernele si parlamentele statelor membre si in anul 2040, limitandu-le astfel spatiul de manevra fiscal.

Noul concept poate fi considerat o varianta "light" de eurobonduri sau coronabonduri. Este vorba de imprumuturi comune cu raspundere limitata. Ceea ce ar putea incalca Articolul 311 al tratatelor comunitare.

Va fi nevoie de numeroase trucuri elegante operate de juristii UE pentru a evita o astfel de incalcare a tratatelor. Italia si Franta se pot bucura. Au reusit sa se impuna.

Schimbare de macaz

Dar este asa ceva realizabil? Merkel si Macron spun ca da. Pentru ca ar fi vorba de o situatie de exceptie, in care trebuie actionat, nu ezitat.

Locomotiva germano-franceza se misca in directia corecta. Intrebarea este daca va putea lua cu ea toate vagoanele, adica toate statele membre. Schimbarea de macaz se vede deja la orizont.

Saptamana viitoare, Comisia Europeana va prezenta o ampla propunere de nou buget comunitar, din care face acum parte fondul de reconstructie. Apoi, tarile membre trebuie sa se puna rapid de acord, pentru ca banii de care au atata nevoie pentru a limita efectele recesiunii sa poata incepe sa curga pana la sfarsitul anului, mai bine chiar mai devreme.

Semnele indica unda verde pentru acest compromis, care ar trebui sa constituie doar o exceptie!

Bernd Riegert

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...

„Un tigru de hârtie”. Cum ocolesc lobbiștii mecanismul european de transparență

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea...