FMI critică compensare prețurilor la energie: ”Ar trebui eliminate imediat”. Cum gestionează guvernele lumii ieșirea din criza anului 2023

Ultimele datele compilate de Fondul Monetar Internațional arată că inflația scade mai repede decât era de așteptat în majoritatea regiunilor de pe glob, în pofida politicilor monetare restrictive practicate de majoritatea băncilor centrale ale lumii în 2023, a crizei piețelor de energie și combustibil și în mijlocul a două conflicte de lungă durată în Ucraina și Israel-Gaza.

Statisticienii FMI se așteaptă ca inflația globală de bază să scadă la 5,8 procente în 2024 și la 4,4 procente în 2025, previziunea pentru 2025 fiind revizuită în scădere. Cu toate acestea nivelul ridicat la cote fără precedent la materii prime cauzate de șocurile geopolitice - inclusiv atacuri continue în Marea Roșie - și întreruperile de aprovizionare, alături de o inflație de bază mai persistentă ar putea prelungi condițiile monetare stricte.

Agravarea problemelor sectorului imobiliar în China sau, în alte locuri, majorări continue de taxe și reduceri ale investițiilor intră pe lista de posibili factori destabilizatori ai economiei, potrivit FMI. Specialiștii insistă că este necesară o atenție deosebită în plan global pe consolidare fiscală pentru a reconstrui capacitatea bugetară de a face față șocurilor viitoare, de a crește veniturile pentru noi priorități de cheltuieli și de a limita creșterea datoriei publice.

Creșterea economică globală este proiectată la 3,1 procente în 2024 și la 3,2 procente în 2025, previziunea pentru 2024 fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât cea din World Economic Outlook din octombrie 2023, datorită unei reziliențe mai mari decât era de așteptat în SUA și în mai multe economii mari emergente și în curs de dezvoltare, precum și sprijinului fiscal din China. Previziunea pentru 2024–2025 este, totuși, sub media istorică (2000–2019) de 3,8 procente, cu rate ale politicii băncii centrale ridicate pentru a combate inflația, retragerea sprijinului fiscal în contextul unei datorii mari care apasă asupra activității economice și o creștere scăzută a productivității de bază.

„Nori încep să se risipească. Economia globală începe coborârea finală către o aterizare lină, inflația scăzând constant și creșterea menținându-se stabilă. Dar ritmul de expansiune rămâne lent, și pot apărea turbulențe în economia globală în viitorul apropiat”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, consilier economic și director de cercetare la Fondul Monetar Internațional, în analiza pe care a realizat-o pe baza datelor compilate de FMI la finalul lunii ianuarie 2024.

Potrivit lui Gourinchas, activitatea globală s-a dovedit rezilientă în a doua jumătate a anului trecut, cererea și oferta susținând cu succes economiile majore. Pe partea de cerere, cheltuielile private și guvernamentale mai puternice au susținut activitatea, în ciuda condițiilor monetare stricte. Pe partea de ofertă, participarea crescută a forței de muncă, lanțurile de aprovizionare reparate pe parcursul anului, după șocurile din 2022 și prețurile mai scăzute la energie și materii prime au ajutat, în ciuda incertitudinilor geopolitice persistente.

Care sunt prognozele economice globale ale FMI

Creșterea globală sub prognoza de bază a FMI se va stabiliza la 3,1 procente anul acesta, cu 0,2 puncte procentuale mai mult față de proiecțiile organizației din octombrie, înainte de a crește ușor la 3,2 procente în 2025.

Rămân divergențe importante totuși, avertizează economiștii FMI. Aceștia se așteaptă la o creștere mai lentă în Statele Unite, unde politica monetară strictă încă își face efectul prin economie, și în China, unde consumul și investițiile mai slabe continuă să apese asupra activității. În zona euro, între timp, se așteaptă o revenire ușoară după un an 2023 plin de provocări, în contextul în care prețurile ridicate la energie și politica monetară strictă au restricționat cererea. Multe alte economii continuă să arate o mare reziliență, susțin cei de la FMI, creșterea accelerând în Brazilia, India și economiile majore din Asia de Sud-Est.

În ceea ce privește inflația globală de bază, excluzând Argentina, valoarea indicatorului economic va scădea la 4,9 procente anul acesta, în jos cu 0,4 puncte procentuale față de proiecția FMI din octombrie (de asemenea, excluzând Argentina). Inflația de bază, excluzând prețurile volatile la alimente și energie, este de asemenea în tendință descendentă. Pentru economiile avansate, inflația de bază și cea generală vor avea o medie de aproximativ 2,6 procente anul acesta, aproape de țintele băncilor centrale pentru inflație.

Mai clar, cu o perspectivă îmbunătățită, riscurile majore s-au moderat și sunt echilibrate. Procesul de dezinflație ar putea avea loc mai rapid decât se anticipa, preconizează Pierre-Olivier Gourinchas, mai ales dacă piața muncii se relaxează și mai mult și așteptările inflaționiste pe termen scurt continuă să scadă, permițând băncilor centrale să relaxeze dobânzile de referință mai devreme.

Măsurile de consolidare fiscală pe care guvernele le-au anunțat pentru 2024-2025 ar putea fi întârziate, deoarece multe țări se confruntă cu apeluri crescânde pentru creșterea cheltuielilor publice în cel mai mare an electoral global din istorie. Acest lucru ar putea stimula activitatea economică, dar ar putea, de asemenea, să impulsioneze inflația și să crească perspectiva unei perturbări ulterioare.

Privind mai departe, o îmbunătățire rapidă în Inteligența Artificială ar putea stimula investițiile și ar putea determina o creștere rapidă a productivității, deși una cu provocări semnificative pentru lucrători, sugerează economistul.

Scenariile negative pe care țările lumii trebuie să le aibă în vedere

Deși lucrurile arată ca și cum se îndreaptă către o îmbunătățire a economiei globale și către echilibru, noi perturbări pe liniile globale de aprovizionare cu materii prime pot încă să apară, în special pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Costurile de transport între Asia și Europa au crescut semnificativ, pe măsură ce atacurile din Marea Roșie redirecționează transporturile de marfă în jurul Africii. Deși perturbările rămân limitate până acum, situația rămâne volatilă, insistă economiștii.

În aceste condiții, inflația de bază ar putea dovedi a fi mai persistentă. Prețul bunurilor rămâne istoric ridicat în raport cu cel al serviciilor, iar o ajustare în acest sens ar putea lua forma unei inflații mai persistente la servicii — și în general. Evoluțiile salariale, în special în zona euro, unde salariile negociate sunt încă în creștere, ar putea adăuga la presiunile asupra prețurilor, susține Gourinchas.

Economistul FMI punctează că în prezent piețele par excesiv de optimiste în ceea ce privește perspectivele pentru reducerile timpurii ale ratelor dobânzilor de referință. Dacă investitorii își reevaluează viziunea, ratele dobânzilor pe termen lung ar crește, punând presiune reînnoită asupra guvernelor ca să implementeze o consolidare fiscală mai rapidă care ar putea cântări asupra creșterii economice.

Provocările puse de politicile monetare ale băncilor centrale

Analiza FMI din Global Economic Outlook – Ianuarie 2024 arată că scăderea recentă a inflației a avut loc mai degrabă prin reducerea prețurilor la materii prime și energie, decât prin contracția activității economice.

Considerând că înăsprirea politicilor monetare funcționează de obicei prin reducerea activității economice, o întrebare relevantă este ce rol, dacă există, a jucat politica monetară în scăderea inflației, sugerează Pierre-Olivier Gourinchas.

Răspunsul este că a funcționat prin două canale suplimentare. În primul rând, ritmul rapid de înăsprire a convins oamenii și companiile că o rată foarte ridicată a inflației nu va fi permisă prin mecanismele de reglare ale băncilor centrale. Acest lucru a prevenit creșterea persistentă a așteptărilor inflaționiste și a redus riscul unei dezechilibrări a raportului dintre salarii și prețuri. În al doilea rând, natura neobișnuit de sincronizată a înăspririi a redus cererea mondială de energie, reducând direct inflația de bază.

Cu toate acestea incertitudinile rămân pregnante și băncile centrale se confruntă acum cu riscuri pe două fronturi. BCE, Fed și băncile centrale ale Asiei trebuie să evite relaxarea prematură care ar anula multe dintre câștigurile greu obținute pe partea de credibilitate și ar duce la o revenire a inflației. Dar semnele de tensiune cresc în sectoare sensibile la dobânzi, cum ar fi construcțiile, și activitatea de împrumut a scăzut semnificativ. Va fi la fel de important pentru băncile centrale să se pivoteze în timp spre normalizarea monetară, așa cum au început deja să facă mai multe piețe emergente unde inflația se află pe o pantă descendentă. Dacă economiile nu procedează cu precauție, creșterea economică susținută riscă să fie în pericol, iar inflația ar putea din nou să scadă sub țintele impuse de guverne, arată FMI.

„Părerea mea este că Statele Unite, unde inflația pare mai mult determinată de cerere, trebuie să se concentreze pe riscurile din prima categorie, în timp ce zona euro, unde creșterea prețurilor la energie a jucat un rol disproporționat, trebuie să gestioneze mai mult al doilea risc. În ambele cazuri, nu va fi ușor pentru guverne și bănci să păstreze o traiectorie de scădere lină a inflației”, punctează economistul.

Cea mai mare provocare este abordarea riscurilor fiscale ridicate, a continuat acesta să întărească. Majoritatea țărilor au ieșit din pandemie și din criza energetică cu niveluri mai ridicate ale datoriei publice și costuri de împrumut din ce în ce mai mari. Reducerea datoriei publice și a deficitelor va oferi spațiu pentru a face față șocurilor viitoare.

Cum pot băncile centrale și guvernele să fie pregătite pentru șocuri viitoare. Riscuri și soluții prezentate de FMI

Măsurile fiscale introduse pentru a compensa prețurile ridicate la energie ar trebui eliminate imediat, deoarece criza energetică este în urma noastră, insistă specialiștii de la FMI. Riscul cel mai urgent, susțin economiștii, este ca țările facă prea puțin în acest sens. Vulnerabilitățile fiscale se vor acumula până când riscul unei crize fiscale va forța ajustări bruște și perturbatoare, la un cost foarte ridicat.

Celălalt risc, deja relevant pentru unele țări, este să facă prea mult, prea curând, în speranța de a convinge piețele de rectitudinea lor fiscală. Acest lucru ar putea periclita perspectivele de creștere și ar face mult mai dificilă abordarea provocărilor fiscale iminente, cum ar fi tranziția climatică.

Răspunsul propus de FMI în aceste două scenarii este implementarea unei consolidări fiscale constante. Promisiunile de ajustare viitoare nu vor fi suficiente ca o soluție de sine stătătoare, ci ar trebui combinate cu un cadru fiscal îmbunătățit și bine aplicat, astfel încât eforturile de consolidare viitoare să fie atât semnificative, cât și credibile. „Pe măsură ce politica monetară începe să se relaxeze și creșterea se reia, ar trebui să fie mai ușor să se facă mai mult. Oportunitatea nu ar trebui irosită”, a declarat Gourinchas.

Dincolo de consolidarea fiscală, accentul ar trebui să fie pus pe creșterea pe termen mediu. FMI proiectează o creștere globală de 3,2 procente anul viitor, încă bine sub media istorică, așa că este nevoie de un ritm mai rapid pentru a aborda numeroasele provocări structurale ale lumii: tranziția climatică, dezvoltarea durabilă și ridicarea standardelor de viață.

Vizita neașteptată a lui Elon Musk în China. Ce urmărește să obțină miliardarul american din întâlnirile cu oficialii comuniști VIDEO

Miliardarul american Elon Musk a sosit duminică, 28 aprilie, la Beijing, într-o vizită neanunţată, unde va discuta cu autoritățile chineze unele aspecte legate de domeniul înaltei...

Economia Rusiei contra cronometru. Spoiala de suprafață a industriei în floare, finanțată de China, și realitatea cruntă a vieții oamenilor de rând

Investițiile sporite, care însumează peste 10% din PIB, în sectorul militar, precum și evoluția producției industriale din ultimii doi ani din Rusia, sprijinită enorm de China, creionează...