Fondul Monetar Internațional și-a revizuit negativ estimările cu privire la evoluția economiei globale în acest an, cu ocazia evaluării periodice asupra economiei, ediția ianuarie 2022.
Fondul anunță nu doar un avans mai anemic pentru economia globală, ci și presiuni inflaționiste mai mari și care vor persista pentru o perioadă de timp mai mare decât se anticipase anterior, principalele afectate fiind economiile emergente și în curs de dezvoltare.
Datoriile publice și inflația, piedici în calea avansului economic
Continuarea redresării globale se confruntă cu provocări multiple pe măsură ce pandemia intră în al treilea an.
Răspândirea rapidă a variantei Omicron a condus la reînnoirea restricțiilor de mobilitate în multe țări și la creșterea deficitului de forță de muncă.
Mai mult decât atât, datoria record și creșterea inflației limitează capacitatea multor țări de a aborda perturbările reînnoite, arată FMI în cea mai recentă ediție a World Economic Outlook - WEO.
Creșterea globală, revizuire cu 0,5% în minus
Creșterea globală este de așteptat să se modereze de la 5,9 % în 2021 la 4,4 % în 2022 — cu jumătate de punct procentual mai mică pentru 2022 decât în WEO din octombrie, reflectând în mare parte reducerile prognozate în cele mai mari două economii.
Mai mult decât atât, creșterea globală este de așteptat să încetinească la 3,8% în 2023, deși aceasta este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât în prognoza anterioară.
Pentru 2022, cele mai recente prognoze ale Fondului anunță un avans PIB de 3,9% pentru economiile avansate: SUA – 4%, Zona euro – 3,9%, Japonia – 3,3%, Marea Britanie – 4,7% și Canada – 4,7%, în timp ce economiile emergente și în curs de dezvoltare vor crește cu 4,8%: China – 4,8%, India – 9%, Rusia – 2,8%, Brazilia – 0,3%.
În timp ce economia SUA este estimată a-și reduce viteza de creștere de la 5,6% în 2021 la 4% în 2022, FMI prevede pentru China o evoluție descendentă mult mai abruptă, de la 8,1% în 2021 la 4,8% în 2022.
Și avansul economic în Zona euro se reduce, potrivit estimărilor Fondului, de la 5,2% în 2021 la 3,9% în 2022.
Iar în cazul țărilor emergente și în curs de dezvoltare din Europa, între care se numără și România, avansul economic scade de la 6,5% în 2021 la 3,5% în 2022.
Prioritate pentru cheltuielile de sănătate și sociale
Se preconizează că inflația crescută va persista mai mult decât se prevedea în WEO din octombrie, întreruperile lanțului de aprovizionare în curs și prețurile ridicate ale energiei continuând în 2022.
Presupunând că așteptările inflaționiste rămân bine ancorate, inflația ar trebui să scadă treptat pe măsură ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă scad în 2022, notează Fondul.
Politica monetară din multe țări va trebui să continue pe o cale de înăsprire pentru a reduce presiunile inflaționiste, în timp ce politica fiscală – care operează cu un spațiu mai limitat decât la începutul pandemiei – va trebui să acorde prioritate cheltuielilor de sănătate și sociale, concentrând totodată sprijinul asupra celor mai afectați.
Divergențe majore între țări
În acest context, cooperarea internațională va fi esențială pentru a menține accesul la lichiditate și pentru a accelera restructurarea ordonată a datoriilor acolo unde este necesar.
Chiar dacă recuperările continuă, divergența îngrijorătoare a perspectivelor între țări persistă.
În timp ce se preconizează că economiile avansate vor reveni la tendința ante-pandemică în acest an, se estimează că mai multe piețe emergente și economii în curs de dezvoltare vor avea pierderi considerabile de producție pe termen mediu, potrivit sursei citate.
Estimările FMI arată că numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă a fost cu aproximativ 70 de milioane mai mare decât tendințele dinainte de pandemie în 2021, ceea ce a încetinit cu câțiva ani progresul în reducerea sărăciei.