Cum arată PNL după prima lună sub conducerea lui Florin Cîțu. Guvern picat, partid fărâmițat și coaliție de guvernare compromisă

Marti, 26 Octombrie 2021, ora 21:303779 citiri
Cum arată PNL după prima lună sub conducerea lui Florin Cîțu. Guvern picat, partid fărâmițat și coaliție de guvernare compromisă
Echipa câștigătoare din PNL se află în fața mai multor eșecuri FOTO Facebook / Florin Cîțu

La o lună distanță după ce „echipa câștigătoare” din PNL prelua conducerea partidului, liberalii se confruntă cu o serie nesfârșită de bilanțuri negative. Guvernul a picat prin moțiune de cenzură, partidul a rămas fărâmițat în două iar șansele pentru refacerea coaliției de guvernare alături de USR par imposibile.

Florin Cîțu a preluat șefia PNL în urma congresului din 25 octombrie care a avut loc la Romexpo. La perioada respectivă, premierul interimar se afla în mijlocul unui scandal după ce USR și AUR aveau depusă o moțiune de cenzură împotriva executivului. Cu toate astea, Cîțu dădea asigurări că după congresul PNL dar și cel de la USR, lucrurile de vor stabiliza.

În primul său discurs ca președinte al liberalilor, Cîțu a promis stabilitate în partid precum și o luptă împotriva „adversarului nostru politic” PSD.

„Vă promit că voi fi preşedintele tuturor liberalilor, indiferent pe cine aţi votat astăzi. De astăzi, suntem un partid unit şi vom folosi toate resursele împotriva adversarului nostru politic - PSD. Să ştiţi că aceasta nu a fost doar o campanie, a fost o mişcare, este o mişcare care începe cu PNL, o mişcare care va schimba România în bine. Mulţumesc tuturor şi împreună construim România liberală”, afirma premierul interimar. Ambele promisiuni aveau însă să fie încălcate.

Ofensiva lui Orban


Primul mare eșec al conducerii Cîțu s-a înregistrat la nici două săptămâni, când, pe 5 octombrie, guvernul a picat în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD. Votul a intrat în istorie, fiind guvernul demis cu cele mai multe voturi după ce 281 de parlamentari au votat „pentru”, cu 47 peste limita majorității. În paralel, România era afectată de două mari crize, mai întâi cea pandemică și apoi cea a prețurilor la energie, guvernul Cîțu fiind acuzat de ambele.

Imediat după congres, fostul președinte Ludovic Orban anunța că își va demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților și totodată începea un asalt de atacuri și acuzații politice la adresa actualei conduceri a PNL dar și a președintelui Klaus Iohannis. Acesta a susținut că tabăra Cîțu a orchestrat o „lovitură de partid” și că și-a „bătut joc de istoria glorioasă a PNL”.

Atacurile interne ale lui Orban aveau să continue, iar la începutul lunii octombrie anunța că este pregătit să demisioneze din partid și să formeze o nouă mișcare politică dacă nu se va mai regăsi în actualul PNL și dacă liberalii se vor alia cu PSD. Mai mult, în ziua moțiunii de cenzură, 41 de parlamentari liberali au semnat o scrisoare în care cereau ca Ludovic Orban să fie noua propunere de premier, semn că fostul președinte deține o bază solidă de aleși PNL. Marți, 26 octombrie, fostul președinte al partidului a dat primul semn că s-ar putea despărți de partid după ce și-a anunțat în plen demisia din grupul parlamentar al PNL.

Refacerea coaliției, misiune imposibilă


Un alt eșec al noii conduceri liberale îl reprezintă refacerea unei majorități parlamentare care să poată sprijini guvernarea, în speță remedierea relației cu USR. PNL și partidul condus de Dacian Cioloș au purtat în ultimele săptămâni un joc de-a șoarecele și pisica. După ce, înaintea votului privind moțiunea de cenzură PNL a chemat USR în repetate rânduri să revină la guvernare și să retragă documentul, rolurile s-au schimbat imediat după trântirea guvernului. După prima rundă de consultări cu președintele Klaus Iohannis, PNL nu a venit cu o propunere de prim-ministru, așa că șeful Statului l-a nominalizat pe Dacian Cioloș. Acesta din urmă a căutat apoi sprijinul PNL, însă de data asta nu a mai fost Cîțu de acord, care i-a transmis liderului USR să facă alianță cu PSD.

Instabilitatea politică a continuat și după a doua nominalizare de premier, când conducerea PNL a anunțat că Nicolae Ciucă are mandat să meargă cu un guvern minoritar alături de UDMR, exceptând clar USR. În acest timp, cele două formațiuni și-au transmis acuze grele, iar șansele refacerii coaliției de guvernare în forma inițială par din ce în ce mai îndepărtate. Atât Florin Cîțu cât și președintele Klaus Iohannis au sugerat că dacă USR nu va vota guvernul minoritar al liberalilor, atunci sprijinul ar putea veni de la PSD.

În contextul în care în campania pentru alegerile parlamentare PNL, alături de președintele Iohannis se afișau ca drept anti-PSD, intențiile par că s-au schimbat. Mai mult, unii liberali precum liderul senatorilor PNL Daniel Fenechiu sau vicepreședintele PNL Florin Roman au transmis „scrisori de dragoste” către PSD. Primul, a declarat într-un interviu despre posibilitatea construirii ceva cu PSD, în timp ce Roman a vorbit despre un „armistițiu” cu social-democrații.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News