Consecințele lipsei unui guvern ”plin” în România. Câtă putere are executivul demis în lupta cu pandemia COVID-19

Miercuri, 06 Octombrie 2021, ora 21:302689 citiri
Consecințele lipsei unui guvern ”plin” în România. Câtă putere are executivul demis în lupta cu pandemia COVID-19
Atribuțiile premierului și miniștrilor sunt limitate FOTO Facebook / Guvernul României

Guvernul condus de premierul Florin Cîțu a fost demis marți, 5 octombrie, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și sprijinită de AUR și USR. Până la instaurarea unui nou executiv, Florin Cîțu guvernează în continuare, interimar, însă cu puteri reduse, care ar putea probleme în lupta cu pandemia.

Moțiunea de cenzură care a trântit guvernul Cîțu a trecut cu 281 de voturi favorabile, 47 peste limita majorității, marcând astfel cele mai multe voturi pentru trântirea unui guvern din istoria post-decembristă a României. Următorul pas după remanierea guvernului Cîțu va fi ca președintele Klaus Iohannis să țină consultări la Palatul Cotroceni cu reprezentanți de la toate partidele, urmând apoi ca șeful statului să anunțe nominalizarea sa de premier.

Până atunci, guvernul Cîțu rămâne interimar, pentru un maxim de 45 de zile, cu atribuții reduse, în contextul în care România se confruntă cu cel mai grav val al pandemiei de coronavirus. Ministrul de Interne Lucian Bode a atras atenția marți seară că după trântirea executivului miniștrii vor putea prelungi starea de alertă, dar nu vor putea lua noi măsuri în privința pandemiei.

Cu toate astea, multe dintre deciziile guvernanților în privința pandemiei par a fi întârziate, deși semenele privind o posibilă trântire a executivului existau de mai multe săptămâni.

Atribuțiile guvernului interimar


Conform Codului Administrativ al României, un guvern interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi.

De asemenea, guvernul interimar nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Executivul poate emite, în această perioadă, Hotărâri de Guvern.

Atribuțiile unui guvern administrativ, conform Codului Administrativ:

•iniţiază proiecte de lege; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative; asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea acestora; elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege; asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale; negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român.

Excepțiile de la regulă

Legislația prevede și o serie de excepții în care Executivul poate acționa, „în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. Conform Codului Administrativ, acestea sunt:

•poate iniția proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaționale;
•poate aproba proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat;
•poate adopta proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală;

Iohannis nu se grăbește


Cu toate că criza pandemică se agravează de la o zi la alta, la câteva ore după trântirea guvernului Cîțu, președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă în care a precizat că cheamă partidele politice la negocieri pentru nominalizarea unui nou premier abia săptămâna viitoare.

„Politicienii s-au obișnuit să se arate unul pe celălalt cu degetul, să se acuze de anumite lucruri. Oamenii nu știu ce să mai înțeleagă. E o situație complicată care a fost generată de politicieni cinici, unii purtând masca reformismului. Alții clamând grija pentru români șamd. Haideți să vedem totuși ce s-a întâmplat dincolo de aceste declarații. (...) E momentul pentru decizii mature. Pentru a da timp partidelor să găsească abordări mature și să vine cu ele la consultări, voi convoca consultări abia săptămâna viitoare”, a afirmat Klaus Iohannis.

O zi mai târziu, miercuri, întrebat de către jurnaliști de ce așteaptă atât de mult până la negocierile cu partidele, Iohannis a explicat că „această criză e diferită” și că în prezent nu s-ar putea forma o majoritate stabilă.

„Această criză e diferită. Politicienii au ajuns să aibă discursuri anti-toți. Fiecare e împotriva fiecăruia. Așa nu se poate. Doar prin maturitate și nu prin țâfnă se rezolvă această criză guvernamentală. Să fim sinceri. Cineva trebuie să guverneze țara, cine va trebuie să formeze guvernul. Am considerat că e nevoie de câteva zile până când acest entuziasm nemotivat creat de căderea guvernului se stinge un pic. Lumea ajunge să-și pună problema acum ce urmează”, a relatat președintele.

Atât PSD cât și USR au criticat câteva ore mai târziu afirmațiile lui Klaus Iohannis. Pe de o parte social-democrații cer alegeri anticipate, în timp ce formațiunea condusă de Dacian Cioloș cere grăbirea consultărilor și nominalizarea unui premier care să nu fie Florin Cîțu.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News