Cum decide Facebook ce putem publica? Ai voie sa-i spui cuiva "te voi ucide", dar nu ca "cineva l-a impuscat pe Trump"

Regulamentul intern al retelei de socializare Facebook referitor la o serie de chestiuni sensibile, precum sex, terorism si violenta, a fost dezvaluit, duminica seara, intr-o ancheta publicata de cotidianul britanic The Guardian.

Aceste politici interne ii ghideaza pe moderatorii de pe Facebook in privinta alegerii continuturilor care pot fi autorizate spre a fi publicate de cei peste 2 miliarde de utilizatori.

Reporterii si editorii de la The Guardian au citit peste 100 de manuale de pregatire a angajatilor Facebook, foi de calcul si organigrame, care ofera o serie de dezvaluiri fara precedent despre metodele pe care Facebook le-a folosit pentru a modera continuturile online asociate unor chestiuni precum violenta, discursurile ce incita la ura, terorismul, pornografia, rasismul si automutilarea. Exista politici de moderare chiar si in privinta competitiilor sportive trucate si a canibalismului.

Acest dosar de ancheta al publicatiei The Guardian, denumit "The Facebook Files"

("Dosarele Facebook"), reflecta dificultatile pe care le intampina managerii companiei atunci cand trebuie sa reactioneze la o serie de provocari noi, precum conceptul "revenge porn" ("porno din razbunare"), dar si dificultatile moderatorilor, care spun ca sunt coplesiti de volumul de munca - ceea ce inseamna ca, adeseori, ei au la dispozitie "doar 10 secunde" pentru a lua o decizie in privinta unui continut publicat pe retea.

"Facebook nu poate sa pastreze controlul asupra continuturilor sale. A devenit prea mare, a crescut prea mult si prea repede", a dezvaluit o sursa.

N-ai voie sa spui "cineva l-a impuscat pe Trump", dar e ok "du-te dracului si mori"

In urma parcurgerii acelor documente, ei au ajuns la urmatoarele concluzii:

Remarci precum "Cineva l-a impuscat pe Trump" ar trebui sa fie sterse, deoarece, in calitatea lui de sef al statului, Donald Trump intra in categoria persoanelor protejate. Sunt insa permise afirmatii precum "Pentru a rupe gatul unei tarfe, asigura-te ca toata presiunea e plasata pe mijlocul gatului ei" si "du-te dracului si mori" - deoarece aceste fraze nu sunt considerate amenintari credibile.

Videoclipuri cu morti violente - desi sunt marcate si incluse in categoria continuturilor deranjante, ele nu sunt intotdeauna sterse, deoarece pot sa contribuie la cresterea gradului de constientizare in randul publicului asupra unor chestiuni precum maladiile mintale.

Unele fotografii ce prezinta abuzuri fizice non-sexuale si intimidarea sau agresarea copiilor - nu trebuie sa fie sterse sau "modificate" decat in cazul in care contin elemente sadice sau dau impresia ca sarbatoresc acel moment.

Fotografii cu abuzuri asupra animalelor pot fi distribuite - doar imaginile extrem de suparatoare pot fi marcate in categoria "deranjante".

Toate creatiile artistice "handmade" ce arata nuditate si raporturi sexuale sunt permise, insa creatiile artistice realizate digital ce arata activitati sexuale nu sunt permise.

Videoclipurile ce prezinta avorturi sunt permise, atat timp cat ele nu contin nuditate.

Facebook va permite utilizatorilor sa distribuie in livestream tentative de automutilare, deoarece platforma "nu doreste sa cenzureze sau sa pedepseasca oamenii aflati deja in suferinta".

Orice persoana care are peste 100.000 de followers pe aceasta retea de socializare este desemnata "persoana publica" - fapt care neaga acestor utilizatori dreptul la intreaga protectie oferita persoanelor private.

Cum decide Facebook cand o amenintare cu moartea e reala? Ai voie sa-i spui cuiva "te voi ucide"

Alte tipuri de remarci care sunt permise pe Facebook, conform acestor documente dezvaluite de The Guardian: "Fetita trebuie sa tina secret acest lucru inainte ca taticul sa ii sparga fata" si "Sper ca cineva te va ucide". Aceste amenintari sunt considerate ori generale, ori necredibile.

In unul dintre documente, Facebook recunoaste ca "oamenii folosesc un limbaj violent pentru a-si exprima frustrarea online" si considera ca "este neprimejdios ca ei sa faca acest lucru".

"Acei utilizatori simt ca problema nu se va intoarce impotriva lor si se simt indiferenti fata de persoana pe care o ameninta, din cauza lipsei de empatie creata de comunicarea pe astfel de dispozitive, in opozitie cu situatiile in care oamenii se afla fata in fata", se afirma in acel document al companiei americane.

"Putem sa spunem ca limbajul violent este cel mai adesea necredibil, pana la aparitia unor elemente specifice de limbaj care ne ofera un motiv rezonabil sa credem ca acolo nu mai este vorba de o simpla exprimare a emotiilor, ci de o tranzitie spre un complot sau o actiune voluntara. Din aceasta perspectiva, expresii precum 'te voi ucide' si 'du-te dracului si mori' nu sunt credibile, ci reprezinta o exprimare violenta a nemultumirii si a frustrarii".

"Oamenii isi exprima in mod curent dispretul sau dezacordul prin amenintari sau invocand violenta, in general in maniere amuzante si neserioase", precizeaza acelasi document.

Facebook a recunoscut, de altfel, in mod public ca "nu toate continuturile dezagreabile sau deranjante violeaza standardele companiei noastre".

Totul e relativ

Monika Bickert, directorul departamentului de management al politicilor globale din cadrul companiei Facebook, spune ca reteaua de socializare are 2 miliarde de utilizatori si ca este dificil sa se ajunga la un consens in privinta continuturilor care trebuie sa fie permise pe aceasta platforma online.

"Avem o comunitate cu adevarat diversa si globala, iar oamenii vor avea intotdeauna idei foarte diferite despre ceea ce este OK sa distribui. Indiferent de locul in care tragi linia, vor exista mereu anumite zone gri. De exemplu, linia dintre satira si umor si continuturile nepotrivite este uneori foarte gri. E foarte dificil sa decizi daca un continut apartine site-ului sau nu", a adaugat Monika Bickert.

"Ne simtim responsabili fata de comunitatea noastra, pentru a o pastra in siguranta, si ne simtim raspunzatori. Este responsabilitatea noastra de a administra corect aceasta chestiune. Este un angajament al companiei. Vom continua sa investim, proactiv, pentru a mentine site-ul sigur, dar vrem si sa oferim putere oamenilor, pentru ca ei sa ne raporteze orice continut ce incalca standardele noastre", a mai spus ea.

De asemenea, Monika Bickert considera ca anumite comentarii ofensatoare pot sa incalce politicile Facebook in anumite contexte, dar nu si in altele.

Videoclipuri cu morti violente, permise pentru a creste gradul de constientizare

Politicile Facebook despre o serie de chestiuni precum morti violente, imagini de abuzuri fizice non-sexuale asupra minorilor si acte de cruzime fata de animale evidentiaza modul in care compania americana incearca sa inainteze "pe un teren minat".

"Videoclipurile cu morti violente sunt deranjante, insa pot sa creasca gradul de constientizare. Pentru videoclipuri, noi credem ca minorii au nevoie de protectie, iar adultii au nevoie sa aiba posibilitatea de a alege. Marcam in categoria 'deranjant' videoclipurile cu mortile violente ale unor oameni", se afirma in "Dosarele Facebook".

Astfel de filmari trebuie sa fie "ascunse de minori" dar nu trebuie sterse automat, deoarece pot fi "valoroase in cresterea gradului de constientizare asupra tendintelor de automutilare, bolilor mintale, crimelor de razboi si altor chestiuni importante".

Referitor la abuzurile non-sexuale asupra copiilor, ghidul intern al Facebook precizeaza: "Nu modificam fotografii cu abuzuri asupra copiilor. Marcam in categoria 'deranjant' videoclipuri cu abuzuri asupra copiilor. Eliminam imagini cu abuzuri asupra copiilor daca acestea sunt distribuite continand sadism si celebrare".

Unul dintre slide-uri explica faptul ca Facebook nu sterge automat dovezile unui abuz non-sexual asupra unui copil, pentru a permite ca materialul sa fie distribuit, "iar copilul va putea fi identificat si salvat, insa noi adaugam un nivel suplimentar de protectie pentru a proteja publicul". Aceasta procedura ar putea fi considerata un avertisment ce anunta ca un anumit videoclip este deranjant.

Politicile Facebook in privinta abuzurilor comise asupra animalelor sunt si ele explicate. "Permitem fotografii si videoclipuri ce documenteaza abuzuri asupra animalelor, pentru a creste gradul de constientizare, dar putem sa adaugam protectii suplimentare pentru public in cazul unor continuturi care sunt considerate extrem de deranjante de catre utilizatori", se afirma intr-un slide al companiei americane.

In general, imaginea unui abuz asupra unui animal poate fi distribuita pe site. Anumite imagini extrem de deranjante pot fi semnalate cu mentiunea "continut deranjant".

Fotografii cu animale mutilate, inclusiv cele care arata acte de tortura, pot fi marcate cu aceeasi mentiune, fara sa fie sterse. Moderatorii Facebook pot, de asemenea, sa permita fotografia unui abuz, in care un om loveste sau bate un animal.

Pozitia Facebook in aceasta chestiune este urmatoarea: "Permitem oamenilor sa distribuie imagini cu abuzuri asupra animalelor, pentru a creste gradul de constientizare, dar condamnam abuzul si eliminam continutul care celebreaza actele de cruzime asupra animalelor".

Ce fel de nuditate e permisa pe Facebook

Documentele arata faptul ca Facebook a emis un nou ghid de practici in privinta nuditatii, dupa scandalul aparut in 2016 in urma eliminarii unei fotografii legendare, realizata in timpul Razboiului din Vietnam, deoarece fetita din imagine era goala.

Facebook permite in prezent "exceptii cu valoare de stire" sub incidenta regulamentului sau referitor la "teroarea razboiului", insa a tras linia la imaginile cu "nuditate infantila in contextul Holocaustului".

Reprezentanti ai Facebook au declarat pentru The Guardian ca reteaua de socializare foloseste un software pentru a intercepta anumite continuturi cu grafica explicita inainte ca acestea sa apara pe site. "Insa vrem ca oamenii sa poata sa discute global si evenimentele curente... asadar, contextul in care o imagine violenta este distribuita conteaza uneori".

Unii critici din Statele Unite si Europa au cerut ca Facebook sa fie reglementata in acelasi fel in care sunt reglementati publisherii si radiodifuzorii din mainstream.

Insa Monika Bickert considera ca Facebook este "un nou fel de companie".

"Nu este o companie traditionala de tehnologie. Nu este o companie traditionala de media. Noi construim tehnologie si ne simtim responsabili fata de modul in care ea este utilizata. Noi nu scriem stirile pe care oamenii le citesc pe aceasta platforma", a adaugat ea.

• Guvernul a cerut anul trecut informatii despre peste o suta de conturi de Facebook
• Amendat de Politie pentru ca a postat pe Facebook "cuvinte jignitoare" la adresa PSD
• Nu mai poti sa faci ce vrei pe Facebook: Reteaua anunta noi masuri in lupta cu stirile false

Cu 218 kilometri pe oră pe DN 55. Șoferul vitezoman a rămas 3 luni fără permis

Dolj: Şofer înregistrat de radar în timp ce conducea cu viteza de 218 kilometri pe oră pe DN 55 Un şofer din Craiova a rămas fără permisul de conducere pentru 120 de zile după ce a fost...

Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"

Nu doar companiile occidentale vin să facă bani în România, ci și arabii, mai nou. Florin Barbu, ministrul Agriculturii din partea PSD, a anunțat investițiile pe care antreprenorii din Qatar...