Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Lipsa rețelelor de socializare pentru mai bine de șase ore a creat panică în rândul consumatorilor de astfel de aplicații, în special pentru cei care au dezvoltat o adicție în acest sens.
"Companiile private au suferit pierderi prin întreruperea rețelelor însă si noi la nivel personal am fost afectați in special cei care utilizează frecvent și cei care sunt dependenți de ele. În mod real sunt utilizatori care și-au creat o ocupație din a publica online (remunerat sau nu), care promovează zilnic un continut substanțial și care sunt atașați emoțional de aceste rețele. Pentru personale cu imagine publică semnificativă dar și pentru persoanele obișnuite care risipesc zeci de ore în mediul online, vorbim de o suferință", a declarat pentru Ziare.com psihologul Mihai Copăceanu.
Acesta susține că cea mai bună lecție după această întrerupere de funcționare a rețelelor sociale este să ne dăm seama că unele lucruri pe care le consideram vitale nu mai sunt.
"Să conștientizăm faptul că dacă depindeam atât de mult de aceste rețele, oricând ele ar putea să dispară din viața noastră nu doar pentru câteva ore sau zile ci pentru totdeauna", a completat Copăceanu.
"De aceea recomand că în acest moment și periodic să ne reevaluăm prioritățile, să ne dăm seama că altceva real, nu virtual, contează în viața noastră și să construim relații autentice și profunde. Harvard ne-a reamintit zilele trecute că a avea relații sănătoase (emoționale și sociale) are valoare nu doar pentru satisfacția vieții, fericire cât mai ales că ne protejează de afectarea sănătății", a mai spus psihologul.
Consumul de rețele sociale a crescut în plină pandemie de coronavirus. Nu doar copiii, ci și adulții au ajuns să petreacă, uneori, ore în șir pe Facebook, Instagram și Tik Tok. Însă granița între amuzament și dependență este fină, avertizează specialiștii, care spun că momentan nu există o estimare a impactului pe care consumul ridicat de rețele sociale îl are asupra funcționarii individului.