Fenomenele exponențiale NU sunt pe măsura minții umane*, vezi povestea înțeleptului indian care a cerut să fie răsplătit de maharajah "doar" în boabe de orez care să fie așezate pe pătrățelele unei table de șah, dar prin dublarea cantității precedente (1, 2, 4, 8, 16 și așa mai departe...).
Știți câte boabe de orez ar trebui să fie pe ultima pătrățică a tablei de șah? Adică cât este 2⁶⁴?
Exact atât:
9223372036854775808
Nici nu îl puteți citi! Este atât de mare încât NU știți nici măcar... ordinul de mărime!!!
(qvintilioane...).
Pornind de la această discrepanță de înțelegere, are rost să vorbim despre încălzire globală, despre poluare, despre suprapopulare, despre energie, despre... alt Pământ (!!!?). Are rost?
Pricepem creșterea? Da, creșterea exponențială.
Principala cauză a degradării planetei este nevoia continuă de creștere. Generată de... fericirea de "a avea".
În ultimii 10.000 de ani omenirea a avut o evoluție... cvasi-constantă, atât în ce privește populația, cât și bunăstarea (PIB per capita).
Marea schimbare s-a petrecut după 1800 când băncile au început să finanțeze prin credite de până la de 10 ori sumele aflate în depuneri ale clienților, impunând pe scară largă necesitatea ca creditele să fie restituite cu un plus, adică cu o creștere anuală pentru sumele încă nerestituite.
Dintr-o dată, creditul genera bunăstare banii fiind puși "sa lucreze", dar și impunea necesitatea creșterii (cel puțin pe durata creditului de 10-20 de ani).
Iar creșterea economică însemna creșterea consumului, care avea două pârghii: creșterea numărului consumatorilor și creșterea consumului per capita.
Creșterea numărului consumatorilor s-a realizat prin export și lărgirea piețelor dar, mai ales, prin creșterea populației.
Creșterea consumului per capita s-a făcut prin încurajarea excesului, prin creșterea diversității, prin promovarea modei/uzurii morale la termene din ce în ce mai scurte și a "unicei folosințe". Toate acestea, pe de o parte, storc planeta de resurse și, pe de altă parte, produc poluare prin producție și deșeuri.
Dacă adăugăm și răspândirea modelului de fericire bazată pe "experiențe" personale și statut financiar, pe de o parte, poluarea este amplificată de explozia de servicii (turism, transport, entertainment etc), pe de altă parte, fiecare devine susținător al capitalismului financiar deoarece avem conturi la bancă, stocuri de acțiuni și pensii plătite... din creșterea pieței de capital.
Dacă schimbăm "mașinăria" și NU mai cerem creștere continuă sau dacă mutăm majoritatea activității umane în... mediul virtual (unde e nevoie doar de energie nu și de produse/servicii fizice) atunci poluarea va scădea.
Slabe speranțe...
Cine va renunța să aibă? Cine va accepta să trăiască minimalist**? Cine va prefera lumea virtuală*** celei reale?
Și mai ales, când? Căci poate fi târziu. Prea târziu...
Înțelegerea umană nu cuprinde fenomenele exponențiale; socotim pe degete, măsurăm în coți sau picioare (feet)...
De aceea există catastrofe financiare, ecologice, sanitare...
Chiar până la extincție.
Ar trebui să acceptăm limitări azi pentru ca să nu ne spulbere mâine exponențialele pe care le-am declanșat.
Ce-i prea mult, nu-i sănătos.
*** edition.cnn.com
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.