România și Germania, viziuni divergente despre contracararea influenței rusești în UE

Uniunea Europeană pare să fie marcată de tensiuni, în contextul în care liderii Germaniei și României au opinii divergente în ceea ce privește susținerea energiei nucleare, o problemă-cheie care ar putea fi esențială în contracararea influenței rusești, scrie publicația Daily Express, din Regatul Unit.

Într-o discuție cu liderul Consiliului European, președintele României, Klaus Iohannis, a pledat pentru energie nucleară și gaze naturale ca mijloace de tranziție a UE către zero emisii. Energia nucleară a fost intens proclamată ca fiind o alternativă accesibilă și cu emisii reduse de carbon la combustibilii fosili, însă această sursă are parte de o opoziție vehementă în rândurile superioare ale UE. Iohannis a cerut blocului comunitar să includă energia nucleară și gazele în taxonomia verde a UE, care prezintă activitățile ce pot considerate sustenabile din punct de vedere ecologic.

Germania și Franța, de părți opuse ale baricadei

În ultimele luni, Europa a fost afectată de o criză energetică majoră, iar liderii UE fac eforturi să găsească o cale de ieșire. Ca urmare a creșterii consumului de energie, furnizorii nu au mai făcut față cererii, fapt ce a dus la o creștere-record a prețurilor la gaze și electricitate. Iar situația a fost agravată de dependența UE de Rusia, pentru gaze naturale, despre care mulți cred că e folosită de Vladimir Putin ca o armă. Mai precis, Rusia a fost acuzată că a limiat fluxul de gaze către Europa, ca să obțină certificarea controversatului proiect Nord Stream 2. Dacă va fi aprobată, conducta va transporta gaz rusesc direct în Germania, ocolind atât Polonia, cât și Ucraina.

În ciuda implementării unor termene pe termen scurt și mediu, statele UE nu au reușit să cadă de acord asupra unor politici sau reforme privind piața energiei. Iar acest lucru a dus la un clivaj. Președintele francez Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și alte opt state au cerut Comisiei Europene să-și reanalizeze poziția privind energia nucleară.

Într-o scrisoare deschisă din octombrie, cele zece state membre au numit energia nucleară drept o sursă „convenabilă, stabilă și independentă”. Scrisoarea a fost semnată de liderii Franței, României, Bulgariei, Croației, Cehiei, Finlandei, Ungariei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei.

Problema energiei nucleare a fost readusă în centrul atenției în timpul primei vizite internaționale a noului cancelar german Olaf Scholz. Scholz a avut o întrevedere cu președintele francez la Paris, pentru a discuta despre viitorul cooperării europene, însă atunci când reporterii l-au întrebat despre rolul energiei nucleare în combaterea schimbărilor climatice, acesta a refuzat să ofere un răspuns clar. „Fiecare țară își urmărește propria strategie pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice provocate de om”. Germania a început să renunțe la energia nucleară în timpul cancelarei Angela Merkel și potrivit acesteia, toate centralele nucleare se vor închide până în 2022. În Franța, energia nucleară este cea mai mare sursă de electricitate și acoperă 70% din total, cel mai mare procent din lume.

România va colabora cu Coreea de Sud în sectorul energiei nucleare. Ce prevede documentul semnat în timpul vizitei lui Klaus Iohannis

România şi Coreea de Sud au semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, care vizează inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare,...

Iohannis dezaprobă recrutarea militară obligatorie: ”Trebuie mai multă atractivitate pentru cariera militară”

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, 23 aprilie, că nu va avansa recrutarea militară obligatorie şi a subliniat că pentru cariera militară ar trebui să se facă mai multă...