Republica Moldova: Retrospectiva anului politic 2019

2019 a fost un an spectaculos in politica din Republica Moldova. Un an in care au avut loc alegeri parlamentare, care au dus la un blocaj politic soldat cu o coalitie intre socialisti si blocul de dreapta ACUM.

Acest eveniment a fost unul crucial pentru Partidul Democrat din Moldova si liderul acestuia, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, care a fugit din tara. Tot in 2019, la Chisinau au fost schimbate trei guverne, iar in toamna acestui an, pentru prima data in istorie, functia de primar al municipiului Chisinau a fost castigata de reprezentantul unui partid de stanga.

Alegerile si fuga lui Plahotniuc

Inceputul anului 2019 nu prevestea nimic fulminant pentru clasa politica de la Chisinau. La guvernare se afla Partidul Democrat, condus autoritar de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, care iesea in briefinguri de presa si anunta de la tribuna partidului ce legi si initiative va face guvernarea.

Anul a inceput cu alegerile parlamentare din 24 februarie, care au fost castigate usor de Partidul Socialistilor, cu un scor de 31,35%, pe locul doi situandu-se blocul ACUM, iar democratii care s-au aflat ultimii trei ani la guvernare au luat doar 23,89%. Aceste rezultate au declansat criza politica din R. Moldova, care a durat aproape trei luni.

Dupa alegeri, democratii au fost nevoiti sa inceapa negocierile pentru a forma o coalitie si a alcatui un nou guvern. Totusi, aceste negocieri, atat cu socialistii, cat si cu blocul ACUM, erau invaluite de mister si bateau pasul pe loc. Nici una din aceste trei formatiuni nu isi dorea sa cedeze, iar principala problema consta in faptul ca primele doua partide care au castigat alegerile nu isi doreau o coalitie cu Plahotniuc. Totul parca prevestea ca presedintele Igor Dodon va lua decizia de dizolvare a Parlamentului si va anunta alegeri anticipate. Insa momentul culminat a venit in iunie, cand dupa mai multe negocieri, Partidul Socialistilor si cei din blocul ACUM au reusit sa ajunga la o intelegere si sa formeze un nou Guvern.

Asa Moldova a ajuns sa aiba doua guverne - unul de facto, controlat de PDM, si altul de jure, recunoscut la nivel international, fiind investit sambata, 8 iunie, cu votul deputatilor PSRM si ACUM. Chisinaul era in haos. Guvernul PDM, condus de Pavel Filip, nu dorea sa cedeze, iar principalele edificii ale institutiilor de stat erau inconjurate de protestatari, instalati in corturi.

Dupa sedinta Consiliului National Politic din 14 iunie, PDM si-a anuntat retragerea de la guvernare, iar dupa o vizita fulger a ambasadorului SUA la sediul PDM, Vlad Plahotniuc a fugit din tara.

Igor Volnitchi, analist politic de la Chisinau, considera ca un rol important in evenimentele din iunie 2019 au avut marile puteri mondiale, care si-au dorit schimbarea guvernarii de la Chisinau.

"Alegerile parlamentare din acest an s-au desfasurat in premiera pentru R. Moldova in baza unui sistem mixt, care a avantajat partidul de la guvernare, dar si pe socialisti, deoarece in unele circumscriptii ei au avut rezultate bune. Este evident ca acest sistem i-a dezavantajat pe cei din blocul ACUM si partidele mici. Dupa aceasta a urmat o perioada de incertitudine, iar eu consider ca politicienii intentionat au tergiversat adoptarea unei decizii, pentru ca se crease o situatie cand nimeni nu avea incredere in nimeni.

Pe ultima suta de metri a avut loc un joc, care a fost undeva mediat si de catre fortele din exterior, partenerii de dezvoltare a R. Moldova, care nu mai puteau privi cum se degradeaza starea de lucruri in tara. De aceea, nu este un secret ca, la un moment dat, asa cum multi spuneau ca este o premiera mondiala, au coincis interesele marilor puteri ale lumii - UE, SUA si Federatia Rusa. Aceasta a facut posibila coalitia ulterioara dintre PSRM si blocul ACUM, pe care multi o considerau nefireasca din start, insa aceasta era o derivata a unei situatii concrete si anume debarcarea democratilor de la guvernare", a comentat analistul pentru DW.

Guvernul Sandu si esecul coalitiei PSRM-ACUM

Ceea ce era practic imposibil la inceputul anului s-a intamplat, iar o mare parte a societatii isi punea sperante ca, odata cu fuga lui Plahotniuc de la Chisinau, va incepe o noua etapa in istoria R. Moldova. Guvernul condus de Maia Sandu a avut deplina sustinere a partenerilor externi, iar socialistii si cei din blocul ACUM promiteau o guvernare noua si stabila, cu ambitii mari de reformare a tarii.

Noua guvernare promitea ca va rezolva problemele sistemice din justitie, va intensifica lupta cu coruptia si va aduce in fata legii vinovatii de furtul miliardului si cei care au uzurpat puterea in stat pe parcursul ultimilor ani. Mai mult, UE a deblocat finantarea pentru R. Moldova, iar Moscova promitea, prin declaratiile lui Igor Dodon, ca va oferi suportul necesar noii guvernari.

Cu toate acestea, procesele de schimbare se derulau anevoios, iar in noua coalitie au inceput sa apara disensiuni pe anumite subiecte, cum ar fi cele legate de justitie. La Chisinau apareau tot mai multe voci care declarau ca PSRM va iesi din coalitie si va demite Guvernul Sandu, fapt ce avea sa se intample in noiembrie 2019, cand guvernul de la Chisinau a fost demis printr-o motiune de cenzura a deputatilor socialisti si votata cu sustinerea deputatilor PDM.

Scandalul a inceput din cauza unui concurs de alegere a procurorului general, care demonstra ca socialistii ar fi promovat un candidat fidel PSRM. Dupa demiterea guvernului Sandu, Igor Dodon a numit unul nou, iar la sefia legislativului de la Chisinau a venit un cabinet de ministri condus de ex-consilierul presedintelui Dodon, Ion Chicu.

Intre timp, partenerul de coalitie al Maiei Sandu, liderul Platformei Demnitate si Adevar, Andrei Nastase, s-a aventurat in lupta pentru functia de primar al Chisinaului, lupta pe care a pierdut-o in fata socialistului Ion Ceban. Este pentru prima data in istorie cand capitala R. Moldova este castigata de un reprezentant al partidelor de stanga. Acest moment de slabiciune al blocului ACUM a fost o incurajare pentru socialisti pentru o adevarata lupta de preluare a puterii.

Igor Dodon pe cal alb

2019 a fost un an favorabil pentru socialistul Igor Dodon, actualul presedinte al R. Moldova. In perioada de criza de dupa alegeri a incercat sa fie persoana care a initiat negocierile dintre partide. Cu toate ca nu are prea multe prerogative, presedintele de la Chisinau a fost o persoana activa si in timpul guvernarii Sandu, iesind deseori cu declaratii critice la adresa blocului ACUM. Tot el a fost cel care a declarat ca va demite guvernul Sandu si tot el ulterior a numit actualul executiv. Mai mult, Igor Dodon se implica si actualmente activ si, la fel ca si Plahotniuc, da impresia ca el este cel care decide ce actiuni trebuie sa faca guvernarea.

"Activitatea presedintelui Dodon poate fi interpretata ca una discutabila si o putem analiza din doua puncte de vedere. In primul rand e vorba de activitatea acestuia sub guvernarea PDM, care a fost una clar limitata de prevederile constitutionale. Astfel, in prima jumatate a acestui an, el nu s-a remarcat prin initiative care sa aduca o valoare adaugata solutionarii principalelor probleme din tara.

Pe de alta parte, activitatea lui Dodon dupa iunie 2019 a fost mult mai vizibila si el practic a devenit liderul neformal al guvernarii de la Chisinau, remarcandu-se printr-o serie de initiative, cel putin la nivel de discurs. A fost un presedinte care a incercat intr-o anumita masura sa copieze modelul fostului lider comunist Vladimir Voronin din anii 2000, prin care presedintele este vazut ca principala persoana din stat, ca negociatorul sef intre institutiile statului pe problemele cele mai sensibile, ca principalul actor guvernamental in domeniul politicii externe.

Acum, daca ne uitam la rezultate, nu cred ca presedintele Dodon a reusit sa avanseze cursul de reformare si modernizare a tarii, mai degraba acesta poate fi vazut ca un lider autoritar, care incearca sa isi impuna punctul de vedere si sa-si largeasca ariile de influenta, prin intermediul unor anumite persoane suspuse, a consilierilor sai care au devenit ministri la ora actuala si a legaturilor pe care le are cu Federatia Rusa", este de parere Mihai Mogildea, expert al Institutului pentru Politici si Reforme Europene.

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...

PNL exclude susţinerea lui Piedone la Primăria Capitalei. Ionuț Stroe: "Ar fi cea mai mare greşeală"

Susţinerea lui Cristian Popescu Piedone la Primăria Capitalei nu este pe agenda de lucru a PNL, susține purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuţ Stroe. Întrebat, în emisiunea România...