Mare alunecare spre dreapta in Germania

Luni, 25 Septembrie 2017, ora 16:104276 citiri
Mare alunecare spre dreapta in Germania
Foto: Arhiva Ziare.com

Au castigat oare crestin-democratii germani? Cifrele dau formatiunea Angelei Merkel drept invingatoare in alegerile legislative germane.

Dar cele doar circa 33 la suta ale proiectiilor atribuite partidului cancelarei, cel rasfatat de peste un deceniu cu aproximativ 4 din zece voturi, transforma triumful ei in ceea ce seamana leit cu un dezastru.

Nu mult mai buna e situatia crestin-socialilor bavarezi, care pierd si ei vreo zece procente, desi obtin un scor mai bun decat crestin-democratii cancelarei. Ultimii au pierdut peste 8 procente de la ultimul scrutin.

Merkel culege astfel nu numai roadele dulci ale unei politici interne si externe de aparent succes, duse in primele ei trei mandate, ci si fructele maniei sadite de ea nu doar in 2015, cand a deschis larg frontierele Germaniei pentru refugiati, aruncand in aer acordul de la Dublin.

In fapt, vanand ani la rand voturile stangii, sefa CDU si-a asigurat tactic inteligent victoriile electorale din trecut. Concomitent insa a purtat crestin-democratia cu asemenea hotarare spre centru stanga si spre opozitia marxista, incat a deschis larg portile si transeele dreptei pentru extremisti si populisti. Care s-au grabit sa se instaleze confortabil in ele.

Citeste si Alegeri in Germania, rezultate definitive: Victorie neta a conservatorilor Angelei Merkel

Aceasta politica s-a dovedit catastrofala nu doar pentru crestin-democrati si crestin-socialii bavarezi, precum si pentru democratii germani in genere, ci pentru intreaga Europa a societatilor deschise. Pentru prima oara de la Hitler incoace, Batranul Continent se confrunta cu accesul in Bundestagul german al unui partid al populistilor. Unul insuficient delimitat de extrema dreapta si de putinism.

Si mai grea e soarta SPD. Social-democratii trec prin ceea ce poate fi calificat drept o catastrofa. Cu un procentaj situat spre 20 la suta din voturi, tovarasii lui Martin Schulz, fostul presedinte al Parlamentului European, au repurtat un istoric record negativ. Unul care-l depaseste in rau si pe cel inregistrat de SPD in 2009.

Motivul principal al acestui esec colosal rezida in neajunsurile lui Marin Schulz. Partea leului de vina pentru infrangerea sa rezida in incapacitatea liderului social-democrat de a analiza just situatia politica din Germania si din Europa.

Liderul SPD n-a inteles motivele identitare, culturale si securitare pentru care o parte substantiala a electoratului a trecut cu arme si bagaje la dreapta spectrului politic. Schulz a avut insa onestitatea si demnitatea de a-si recunoaste rapid, deschis si fara inconjur infrangerea.

Cataclismul e completat de triumful Alternativei pentru Germania. Care a luat nu mai putin de o jumatate de milion de voturi de la SPD. Obtinand in toata Germania peste 13 la suta din sufragii, populistii de dreapta ai AfD n-au dat de rusine doar sondajele, care-i situau sub zece procente. I-au calcat in picioare si pe adversarii politici, carora le-au furat pozitia a treia pe lista celor mai puternice forte politice, ba chiar a doua, in fosta RDG, precum si pe sociologii si politologii care i-au subestimat.

AfD a lansat in campania electorala provocari pe care partidele clasice au ales sa le ignore, in speranta total iluzorie ca nesocotirea adversarului politic l-ar putea face sa dispara. Rezultatul este ca inamicul ostracizat a ajuns cel mai puternic partid in randul barbatilor din estul Germaniei.

E clar ce efect au avut refuzul dezbaterii deschise si eludarea datoriei ocuparii de pozitii ferme fata de subiecte delicate. De pilda fata de viitorul natiunilor, fata de granite si religii, fata de integrarea musulmanilor, fata de migratia necontrolata, agravata de declaratiile cancelarei din 2015, sau fata de pericolul terorismului islamist si de sporirea criminalitatii. Au generat o cascada furnizand perpetua apa la moara extremismului.

Consecintele votului

Intrucat verdictul electoratului e indubitabil, e greu de crezut ca se vor putea evita anumite consecinte. Prima si cea mai importanta va fi trecerea in opozitie a social-democratilor. Va ramane, in afara de anticipate, pe care nu le vrea mai nimeni, doar eventualitatea unei aliante zise "Jamaica" dupa culorile drapelului jamaican, in speta a crestin-democratilor (a caror culoare este negrul) si verzilor ecologisti, cu semicastigatorii liberali, al caror steag e galben, daca potentialii parteneri de alianta ai CDU isi vor depasi teama de imbratisarea, de regula ucigasa, a Angelei Merkel.

Desi Martin Schulz si Angela Merkel vor incerca sa se mentina la carma partidelor lor, nu e catusi de putin sigur ca vor reusi, pe termen mediu si lung, sa evite meritata debarcare.

Atuul lor principal, in tentativa de a se mentine in sa in ciuda jalnicului lor bilant in acest scrutin, e obedienta adanc inradacinata in birocratiile de partid din Germania.

Pe scurt, chiar daca reusesc sa supravietuiasca politic, e cert ca e inceputul sfarsitului carierei lor. Fiindca nicicand o victorie n-a fost mai trista si mai asemanatoare unei infrangeri decat cele 33 la suta si ceva luate de Merkel. Si niciodata social-democratii n-au luat-o mai rau pe coaja.

In fine, niciodata Europa postbelica n-a avut de dat pe gat o cupa mai plina de o licoare atat de amara, de vreme ce se vede condusa de o tara cu o economie de succes care, totusi, nu se poate pune la adapost de viguroase ispite extremiste.

Avem si o veste buna? Avem chiar doua. Imposibilitatea unei coalitii guvernamentale de stanga, cu postcomunistii. Si marele numar de voturi adjudecate de liberali.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News