Cele cinci „triburi” în care se împart alegătorii europeni. Crizele majore care au dus la polarizarea electoratului

O cercetare a Consiliului European pentru Relații Externe arată că alegătorii europeni nu mai sunt împărțiți în tabere de stânga sau de dreapta, pro sau contra UE, ci în cinci triburi distincte ale căror preocupări conflictuale vor domina probabil scrutinurile de anul acesta de pe continentul european, scrie The Guardian.

Sondajul sugerează că alegerile europarlamentare și naționale din 2024 se vor axa pe atitudinile față de cinci crize majore care au afectat viața alegătorilor în ultimii ani: urgența climatică, criza migrației din 2015, turbulențele economice globale, războiul din Ucraina și pandemia de COVID-19.

Cercetarea sociologică - realizată în nouă state membre ale UE, care reprezintă 75% din populația blocului, plus Marea Britanie și Elveția - a arătat că 73,4 milioane de alegători europeni consideră că urgența climatică este cea mai importantă criză care le afectează viitorul.

Aproape la fel de mulți (72,8 milioane) au considerat că pandemia de COVID-19 - care a expus vulnerabilitatea sistemelor naționale de sănătate, cu consecințe economice majore - a fost cea mai importantă, în timp ce 69,3 milioane au spus că turbulențele economice globale sunt principala lor preocupare, 58,2 milioane au optat pentru imigrație, 49 de milioane pentru invazia Rusiei în Ucraina, iar 46,4 milioane nu au ales niciuna dintre cele cinci.

Autorii raportului susțin că toate aceste cinci crize "au fost resimțite în întreaga Europă, deși cu intensități diferite în diferite colțuri ale continentului; au fost resimțite ca o amenințare existențială de mulți europeni; au afectat în mod dramatic politicile guvernamentale - și nu s-au încheiat nici pe departe".

Mark Leonard, coautor al studiului, a declarat că "în 2019, lupta centrală a fost între populiștii care doreau să întoarcă spatele integrării europene și partidele mainstream care doreau să salveze proiectul european de Brexit și Trump".

"De data aceasta, va fi o competiție între temerile concurente legate de creșterea temperaturilor, imigrație, inflație și conflicte militare", a declarat Leonard, director al thinktank-ului Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), cu sediul la Berlin.

Ivan Krastev de la Centrul pentru Strategii Liberale din Sofia, Bulgaria, a declarat că studiul arată că, în ceea ce privește modul în care vedeau UE, cetățenii „se îndepărtează de legăturile ideologice dintre dreapta și stânga” și, în schimb, au fost influențați mai mult de opiniile lor despre aceste crize.

Raportul, A Crisis of One's Own: the Politics of Trauma in Europe's Election Year, sugerează că partidele politice tradiționale ar putea avea dificultăţi să mobilizeze alegătorii pe probleme precum viitorul proiectului european, sugerând în schimb că ar trebui să „examineze şi să propună soluţii” pentru preocupările cele mai urgente ale alegătorilor.

În general, au spus autorii raportului, criza climatică și imigrația se vor dovedi cei mai mari doi mobilizatori în campaniile electorale pentru alegerile din statele europene în 2024 – așa cum au fost în cazul alegerilor din Olanda din noiembrie.

„Triburi” de alegători nu erau distribuite în mod egal din punct de vedere geografic, al vârstei sau al educației

Studiul a constatat că aceste „triburi” de alegători nu erau distribuite în mod egal din punct de vedere geografic, al vârstei sau al educației. Alegătorii din Germania, de exemplu, au considerat că imigrația a fost cea mai transformatoare criză (31%), în timp ce în Franța a fost vorba de schimbările climatice (27%).

În Italia și Portugalia, ambele țări grav afectate de prăbușirea financiară din 2008 și de criza care a urmat în zona euro, cel mai mare număr de respondenți (34%) a declarat că turbulențele economice la nivel mondial și creșterea costului vieții sunt principalele lor preocupări.

Între timp, temerile legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei au fost cele mai mari în țările cele mai apropiate de conflict: respondenții din Estonia (40%), Polonia (31%) și Danemarca (29%) au considerat-o drept cea mai importantă criză, față de 7% în Franța și Italia și 6% în Spania și Marea Britanie.

În ceea ce privește generațiile, criza climatică a ocupat primul loc în rândul tinerilor, 24% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând-o cea mai importantă problemă pentru viitorul lor. Acest grup de vârstă a considerat, de asemenea, că imigrația este cea mai puțin importantă preocupare (9%).

Persoanele mai în vârstă au fost cele mai îngrijorate de imigrație ca problemă vitală, 13% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând-o drept cea mai mare preocupare a lor. În rândul alegătorilor cu un nivel de educație ridicat, criza climatică a fost principala preocupare (22%).

Alegătorii olandezi au plasat Partidul pentru Libertate, de extrema dreapta, anti-imigranți,(PVV) al lui Geert Wilders în frunte, alianța pro-mediu Green-Labour condusă de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene Frans Timmermans terminând pe locul al doilea.

"Lupta dintre aceste două "triburi" este... o ciocnire a două "rebeliuni ale extincției", au declarat autorii. "Activiștii pentru climă se tem de dispariția vieții umane și a altor vieți; activiștii anti-migrație se tem de dispariția națiunilor și a identității lor culturale".

Alegătorii care văd imigrația drept cea mai mare criză susțin în mare parte partidele de extrema-dreapta, cum ar fi Adunarea Națională din Franța sau Alternative pentru Germania (AfD) din Germania; cei care acordă prioritate climei tind să susțină partidele verzi sau de stânga, cum ar fi socialiștii din Spania sau stânga poloneză.

O consecință politică timpurie a acestui fapt a fost „europenizarea” migrației, deoarece UE a încercat să liniștească preocupările alegătorilor, au spus autorii, și, simultan, „renaționalizarea” de către cei de dreapta a dezbaterii privind încetinirea încălzirii globale.

Cu toate acestea, în țările în care extrema dreaptă este la guvernare, cum ar fi Italia, abia 10% dintre respondenții la sondaj au spus că imigrația este cea mai mare preocupare a lor, inclusiv doar 17% dintre alegători aliniați partidului Frații Italiei a premierului Italiei, Giorgia Meloni.

Alegerile pentru Parlamentul European din 2024 vor fi „mai degrabă despre proiecții decât despre proiecte”, au spus autorii studiului. „Fiecare dintre cele cinci crize ale Europei va avea multe vieți, dar la urne vor trăi, vor muri sau vor învia.

„Alegerile europene nu vor fi doar o competiție între stânga și dreapta – și eurosceptici și pro-europeni – ci și o bătălie pentru supremație între diferitele triburi de criză ale Europei.”

Pe lângă scrutinul pentru Parlamentul European, care vor avea loc în iunie, alegătorii din 15 țări europene – România, Portugalia, Belgia, Austria, Croația, Lituania și Regatul Unit – merg la urne în acest an pentru alegeri parlamentare naționale și prezidențiale.

Emmanuel Macron sparge gheața și vorbește despre o apărare europeană care să includă arma nucleară. „Putem să o folosim când interesele vitale sunt ameninţate”

Preşedintele francez Emmanuel Macron se declară pregătit ”să deschidă dezbaterea” unei apărări europene care să includă şi arma nucleară, într-un interviu cu tineri europeni....

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...