Capcana corupției. Cum a dat apă la moară elita politică europeană extremei drepte

Șmecheria și politica au coexistat dintotdeauna, dar subiectul are o nouă relevanță în timp ce scandalurile zguduie partidele centriste cândva dominante.

Un cadavru pe Dunăre și o voce din mormânt ar putea părea mai degrabă elemente dintr-un film sumbru decât o explicație a ceea ce se întâmplă astăzi în Europa, scrie Politico. Și totuși, iată-ne aici. În octombrie, corpul lui Christian Pilnacek, cândva cel mai puternic om din ministerul austriac al Justiției, a fost găsit plutind în apele fluviului, nu departe de orașul Krems, mort în urma unei aparente sinucideri, la câteva ore după ce fusese arestat pentru conducere sub influența alcoolului.

„Viața i-a fost luată”, a declarat văduva funcționarului public, un procuror de rang înalt, la o slujbă de comemorare în noiembrie, într-o lovitură amară la adresa elitelor politice ale țării.

Pilnacek, un funcționar public elegant care era considerat una dintre cele mai bune minți juridice din țara sa, și-a petrecut anii precedenți luptând împotriva unei serii de acuzații potrivit cărora ar fi divulgat informații privilegiate prietenilor săi politici și presei și ar fi încercat să anuleze o anchetă de corupție în legătură cu achiziționarea de avioane de luptă de către Viena.

În urma morții sale, însă, se pare că nu conștiința vinovată l-a împins pe marginea prăpastiei, ci refuzul de a-și supune principiile voinței Partidului Popular Austriac (ÖVP), un bastion al sistemului politic al țării, care face parte din guvernul federal fără întrerupere din 1987.

La o lună după ce i-a fost găsit cadavrul, a apărut o înregistrare clandestină a lui Pilnacek, în care acesta putea fi auzit descriind modul în care politicieni de rang înalt din ÖVP, partidul fostului cancelar Sebastian Kurz, au făcut presiuni asupra sa pentru a opri investigațiile privind corupția politică.

„Miniștrii ÖVP au venit la mine chiar și după ce au fost percheziționat sediul partidului și m-au întrebat de ce nu îl voi închide”, poate fi auzit spunând în înregistrare Pilnacek. „Întotdeauna le-am spus: nu pot să o fac, nu o voi face, nu vreau să o fac.”

Înfruntându-și propriile necazuri legale și simțindu-se acuzat pe nedrept, apelase la aceiași politicieni pentru ajutor – doar pentru a fi refuzat pentru că funcționarul public nu fusese eficient în oprirea celorlalte investigații.

„Când am întrebat dacă vor face ceva pentru a mă susține, răspunsul a fost: „Nu ai fost niciodată cu noi cu adevărat”, spune Pilnacek, care a fost înregistrată fără știrea lui la un restaurant din Viena cu câteva luni înainte de moartea sa.

Chiar și pentru o societate obișnuită de zeci de ani cu scandal politic și corupția, episodul a fost uluitor. Unii au cerut o reglare de conturi.

Însă aceasta va trebui să mai aștepte. Pentru mulți alegători austrieci, cel mai mare șoc din jurul afacerii a fost reacția ÖVP la aceste dezvăluiri. În loc să dizolve guvernul și să declanșeze noi alegeri, liderii partidului de centru-dreapta au trecut la atac, acuzându-și dușmanii politici de intrigi și de utilizarea „metodelor KGB” pentru a submina partidul.

„Este inacceptabil ca țara noastră să se transforme într-un stat al turnătorilor”, a avertizat secretarul general al ÖVP, Christian Stocker.

A fost, de fapt, o concesie făcută adversarilor săi, în special celor de extremă dreapta. Încercând să-i conducă pe alegătorii săi pe panta conspirației, în loc să se destăinuie, Stocker a recurs la aceleași tactici populiste pe care partidul său le-a respins ani de zile.

Ascensiunea extremei drepte

În timp ce Europa se află în fața celui mai important an electoral din istorie, continentul trebuie să se gândească la motivele care stau la baza ascensiunii extremei drepte și a altor forțe anti-sistem. Există, bineînțeles, o varietate de factori. În funcție de partid și de țară, aceștia variază de la o creștere bruscă a migrației la resentimente față de modul în care partidele establishmentului au gestionat pandemia, la sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina și la preocupările legate de războiul din Gaza.

Alegătorii, mai iertători față de nelegiuirile extremiștilor

Dar mai există un alt factor puternic care este mult mai puțin discutat: un val de scandaluri de corupție care a cuprins establishmentul politic din Europa în ultimii ani, ridicând astfel mingea la fileu partidelor de extremă dreapta care consideră „sistemul” ca fiind iremediabil corupt și conceput pentru a face rău oamenilor „normali”. În timp ce majoritatea partidelor de extremă dreapta au propriile probleme cu corupția și mita, alegătorii tind să fie mai iertători față de nelegiuirile lor, adesea pentru că aceștia consideră că întreaga clasă politică nu este demnă de încredere și sunt atrași de rețetele adesea radicale (chiar dacă nerealiste) ale partidelor pentru rezolvarea problemelor politice.

Austria, cu ascensiunea Partidului Libertății (FPÖ), fondat în anii 1950 de un fost general SS - este pe cale să înregistreze cel mai dramatic viraj spre dreapta. FPÖ) se bucură de un avans confortabil în sondaje de mai bine de un an. Afacerea Pilnacek – Christian Pilnacek, cel mai important magistrat în mandatul premierului Sebastian Kurz, s-a sinucis în octombrie 2023 după ce fusese demis și se confrunta cu acuzații de corupție - este doar ultimul dintr-un șir de scandaluri care au scos la iveală corupția sistemică din cadrul ÖVP, partid aflat la guvernare.

Partidul Popular Austriac (ÖVP) al lui Karl Nehammer este în prezent al treilea în sondaje, după FPÖ și social-democrați (SPÖ), iar ratingurile sale personale sunt cele mai scăzute înregistrate vreodată de un cancelar.

Impulsul lui Kickl a creat o îngrijorare și mai mare pentru Europa: O victorie mare a FPÖ ar putea alimenta sprijinul pentru fratele său german Alternativa pentru Germania (AfD), care a ajuns deja al doilea, cu peste 20% din voturi.

Corruptus delicti

Corupția și politica au coexistat dintotdeauna, dar subiectul a căpătat o nouă relevanță după scandalurile care au zguduit multe dintre partidele centriste europene, cândva dominante, din Franța, Italia și Grecia, împingându-le pe unele dintre ele în pragul dispariției.

De pildă, după ani de investigații și urmăriri penale pentru corupție în care au fost implicați fostul președinte Nicolas Sarkozy și alte figuri importante, partidul de centru-dreapta al Franței a terminat cu mai puțin de 5 % din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022.

În Spania, Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, suferă încă de pe urma unui amplu caz de corupție în care au fost condamnați înalți funcționari ai partidului, în 2018.

Problema este și mai gravă în Europa Centrală, unde o cultură a corupției în rândul partidelor politice principale din țări precum Republica Cehă a alimentat ascensiunea unor populiști precum Andrej Babiš, care a câștigat puterea în 2017 pe baza promisiunii de a curăța sistemul, doar pentru a se confrunta el însuși cu o anchetă privind acuzații de fraudă.

Iar la Bruxelles, cazul Qatargate bani contra influență a zguduit Parlamentul European ca cel mai mare scandal de corupție care a lovit instituțiile europene în ultimele decenii.

Spre deosebire de partidele de extremă-dreapta, care adesea își revin după un scandal datorită puterii retoricii radicale a unui nou lider, partidele mainstream își revin mai greu, în bună parte pentru că adesea nu este clar ce susțin.

Partidele de centru-dreapta și de centru-stânga ale țării (ÖVP și SPÖ) au dominat politica începând cu cel de-Al Doilea Război Mondial. Acest succes a creat însă un sistem de clientelism și patronaj, care este în curs de dezintegrare în urma unei serii de anchete și procese în instanță.

În 2003, Austria a fost zguduită de scandalul Eurofighter: lobbiștii au plătit 100 de milioane de euro către politicienii austrieci în schimbul unui contract de două miliarde de euro pentru avioane de luptă. În 2019, Pilnacek le-a spus colegilor că este dispus să „închidă ochii”: investigația nu are nicio șansă. Ancheta pentru un presupus abuz de funcție a fost ulterior clasată.

După mai bine de zece ani, au fost puși sub acuzare doi directori- sub acuzația de spălare de bani. În ciuda dovezilor ample ale mitei, singurele condamnări în acest caz au fost pronunțate până acum în Germania.

Totuși, FPÖ a ajuns în centrul celui mai mare scandal de corupție din ultima vreme. Scandalul Ibiza (2017) a fost declanșat de un detectiv particular și partenera sa, o femeie care s-a dat drept nepoata unui oligarh rus.

Ei l-au atras într-o capcană pe Heinz-Christian Strache, pe atunci liderul FPÖ, oferind sprijin financiar contra influență. Înregistrarea întâlnirii a devenit publică în 2019, când Strache era vicecancelar într-un guvern condus de Kurz.

Afacerea a declanșat o criză politică fără precedent, provocând o prăbușire a guvernului și noi alegeri care au lăsat FPÖ slăbit și în opoziție.

După care a căzut și Kurz. Confruntat cu anchete penale pentru că ar fi mințit Parlamentul și ar plătit din bani publici sondaje manipulate, Kurz a fost forțat să demisioneze în octombrie 2021 și este în prezent judecat.

Emmanuel Macron sparge gheața și vorbește despre o apărare europeană care să includă arma nucleară. „Putem să o folosim când interesele vitale sunt ameninţate”

Preşedintele francez Emmanuel Macron se declară pregătit ”să deschidă dezbaterea” unei apărări europene care să includă şi arma nucleară, într-un interviu cu tineri europeni....

Protest uriaș pentru a împiedica premierul să demisioneze. De ce ia în calcul Pedro Sanchez să plece din fruntea guvernului spaniol VIDEO

Mii de susţinători ai Partidului Socialist spaniol s-au adunat sâmbătă, 27 aprilie, pentru a-i cere premierului Pedro Sanchez să nu demisioneze. S-a întâmplat cu mai puţin de 48 de ore...