O rugaciune la Budapesta, o orgie la Bruxelles

Dezbaterea atat de efervescenta - galceava, in fapt - din Europa si Statele Unite dintre conservatori si liberali/progresisti este, in fapt, una profund falsificata. Un dialog al surzilor. Miza de substanta a acestei dezbateri nu este nici despre Dumnezeu, nici despre credinta sau necredinta, nici despre hetero sau homosexualitate. Esenta unei dezbateri politice - de filosofie politica sau constitutionala - este despre lege. De ce facem o lege? In ce temei? Pentru cine? Impotriva cui?

Raspunsul liberal clasic la aceasta intrebare este, desigur, "cetateanul". Facem legi pentru cetateni, avand grija ca drepturile si libertatile lui sa nu lezeze drepturile si libertatile altor cetateni. Acest raspuns a fost caracteristic pentru civilizatia occidentala - fiind intrerupt doar de nazisti si comunisti, care au facut legi pentru triumful unei rase sau unei clase sociale. Prin contrast, in Orient, in anii 1970, a inceput sa revina in forta un raspuns care parea depasit de secole bune: legea este facuta pentru Dumnezeu, suveranitatea ii apartine lui Dumnezeu, statul nu se conduce pentru binele egoist al cetatenilor, ci in conformitate cu principiile revelate in cartile sfinte. Este teoria pe care Ayatollahul Ruhollah Khomeini a refondat statul iranian. De asemenea, este doctrina pe care o sustine, intr-o lucrare dedicata strict acestui subiect, Ayman al-Zawahiri, liderul si ideologul al-Qaeda.

Din anul 2000, cand au intuit ca valul liberal e unul in scadere, o serie de lideri din Estul Europei au cautat o solutie intermediara intre raspunsul civic si cel teocratic in materie de legislatie si suveranitate. Numim acesti lideri "conservatori", desi comitem, in mod evident, o mare nedreptate la adresa conservatorismului anglo-saxon sau la adresa crestin-democratiei germane, care nu ar accepta niciodata sa caute o astfel de sinteza; liderii "conservatori" ai Estului sunt mai degraba niste reactionari-populisti care polueaza temele sobre ale conservatorismului occidental cu reziduri ale fascismului interbelic si ale national-stalinismului rasaritean. Putin e cel care a deschis balul (pentru ca intr-un regim liberal nu ar mai fi putut ramane presedinte pe viata, nici nu ar fi putut justifica anexarea Crimeei). Din el s-au inspirat Erdogan, dar si lideri din Uniunea Europeana - cazul Poloniei, Ungariei etc.

In cazul acestor state, temeiul legislatiei a devenit o sinteza intre binele cetateanului si traditie. Traditia crestina, traditia nationala. Facem legi, spun liderii din Polonia sau Ungaria, in beneficiul cetatenilor, dar si in conformitate cu eresurile si credintele noastre stramosesti. Cand in Polonia a fost adoptata legislatia anti-avort Ceausescu-style, motivatia nu a fost - precum in cazul PCR - cresterea accelerata a numarului de cetateni, ci o credinta cu caracter religios. Cand in state ca Ungaria (sau Romania referendumului CpF-Dragnea) sunt blocate drepturile minoritatilor sexuale, se invoca "mostenirea crestina a acestui popor" sau, mai direct, Biblia.

Din acest punct, dezbaterea dintre "conservatorii Estului" si liberali/progresisti devine, asa cum scriam la inceputul articolului, una profund falsificata. Incepe o lupta politica pro sau contra-Dumnezeu, pro sau contra-Biserica, pro sau contra-credinta. Dar nu asta e miza autentica a luptei. Clivajul real ramane intre cei care cred ca legile trebuie facute pentru cetateni, in baza unor argumente rationale care tin de drepturile si libertatile acestora, si cei care vor sa dilueze drepturile cetatenilor cu un al doilea criteriu (traditia, Biblia - dar ar putea sa fie la fel de bine rasa, clasa, casta, purtarea numelui "Ionescu") care pur si simplu nu functioneaza intr-o dezbatere de idei. Sa luam doua exemple:

"Conservator estic: Noi nu vom permite parteneriatul civil pentru minoritati sexuale.

Liberal: De ce? Minoritatile sexuale au drepturi egale cu majoritatea, nu? Iar in acest moment, prin absenta parteneriatului civil, ei sunt supusi unor discriminari (sanatate, protectie sociala, mostenire etc).

Conservator estic: Pentru ca asa e traditia noastra. Pentru ca Biblia condamna.

Liberal: Dar exista sute de alte cazuri in care practicile traditionale sau sanctiunile biblice au fost depasite de evolutia sociala. De ce aici stau lucrurile altfel?

Conservator estic: Pentru ca noi suntem un popor cu credinta."

Sau.

"Conservator estic: Noi nu permitem avortul nici macar in cazurile de malformatii grave ale fatului.

Liberal: De ce? In ce temei anulezi tu dreptul unei femei de a decide daca isi asuma raspunderea cresterii unui copil cu malformatii? Nu ei in va reveni ulterior integral aceasta raspundere?

Conservator estic: Orice viata vine de la Dumnezeu."

In ambele cazuri, clivajul pro sau contra-Dumnezeu este, in mod evident, unul superficial. Din perspectiva legiuitorului, clivajul real este pro sau contra-argumentul de autoritate ("Dumnezeu porunceste"; "Traditia cere"). Ideea ca progresistii sau liberalii sunt niste "neo-marxisti" care se lupta cu religia e pur si simplu o prostie propagandistica; ei pot fi foarte bine crestini convinsi, care refuza insa sa aduca argumentul de autoritate in decizia politica. Pentru ca, asa cum spuneam, Dumnezeul biblic din acest argument poate fi inlocuit cu orice alt principiu care e proclamat din oficiu ca fiind sacru: Allah din Coran, Baal, rasa superioara, zeita asiro-babiloniana a dragostei, a razboiului si fertilitatii, proletariatul.

Citeste si https://ziare.com/klaus-johannis/stiri-klaus-johannis/politizarea-institutiilor-si-politizarea-medaliilor-pentru-merit-arunca-politica-in-derizoriu-si-coruptie-1647756

Esenta Europei infloritoare, deopotriva Iluministe si crestine, a fost si este argumentatia libera, vie, care nu se incovoaie in fata argumentelor de forta. Conservatorii vechi, autentici ai Europei isi apara valorile cu argumente rationale, nu citeaza din Scripturi. Ideea ca poti inchide gura oponentului ideologic invocand "traditia" sau Biblia a reintrat in Europa dinspre Rasarit. Ideea ca daca te opui argumentului de autoritate esti un marxist de rit nou, un "leftard", face parte din practica de desfiintare a adversarului ideologic specifica Estului.

Iar aceste lucruri se cer explicate raspicat in contextul - deopotriva trist si caraghios - in care un apostol al conservatorismului estic, un cruciat al argumentului de autoritate a fost prins de politie calare pe un burlan, incercand sa o stearga de la o orgie gay. Tragismul acestui personaj rezida in tocmai in faptul ca el este un creator de legi. El a decis ce drepturi le sunt refuzate minoritatilor sexuale din Ungaria. Daca vocea conservatorilor estici si a populistilor ar fi fost mai puternica, el ne-ar fi impus legi severe din Parlamentul European. Iar legile nu sunt un lucru cu care te poti juca. O lege precum cea a avortului din Polonia poate impune unei femei sa isi ofere destinul unui copil cu malformatii, care se nu va putea bucura niciodata cu adevarat de viata.

In ce temei croia acest politician antigay-gay legi? In baza unor valori in care nu credea nici macar el. In baza unor principii pe care nu voia sau nu putea sa le respecte. Argumentul de autoritate pe care il invoca in fata a milioane de oameni nu il convingea nici macar pe el.

Nu cunosc o pledoarie mai buna pentru o Europa in care legea are la baza exclusiv drepturile si libertatile cetatenilor decat imaginea acelui biet europarlamentar, speriat si inghetat, agatat de un burlan, rugandu-se fierbinte sa nu fie prins de politie. Bunul crestin nu se masoara in numarul de rugaciuni pe care le face in public, nici in juramintele rostite cu mana pe Biblie, nici in legile cu care vrea sa chinuie oamenii in numele "traditiei" sau al "divinitatii". Bunul crestin nu face show politic din religie si nu stoarce voturi din crestinism. Sa aperi femeile sau minoritatile de legi nedrepte si abuzive - un neo-marxism pentru europarlamentarul nostru cu barba de lumbersexual - te apropie in mult mai mare masura spiritul tolerant, discret si caritabil al crestinismului.

Burlanul pe care flutura despuiat politicianul pios de la Budapesta este stindardul in numele caruia Europa trebuie sa se reinventeze in Polonia si Ungaria, oprind maimutareala bigota a unor oligarhi cinici.

Citeste si https://ziare.com/alegeri/alegeri-parlamentare-2020/alegerile-parlamentare-pe-6-decembrie-cine-va-face-guvernul-perspectivele-politice-si-sociale-si-efectele-pandemiei-1647520

Ovidiu Raetchi este un politician, politolog si scriitor roman, deputat in Parlamentul Romaniei si vicepresedinte PNL Bucuresti. A absolvit Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative. Reprezinta in Parlament romanii din Orientul Mijlociu si Africa, printre care si militarii din Afganistan. Este membru al Comisiei pentru Aparare si al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni din Camera Deputatilor. A publicat: Esteistica (2004), Din Agora (2012), Anti-Dughin. Civilizatia Crestin-democrata si un proiect pentru Rusia (2014) si Teoria Marelui Licurici & alte idei de dreapta (2014).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Europenii, neputincioși în a întări apărarea antiaeriană a Kievului. ”Dacă americanii ne-ar putea trimite sisteme Patriot”

Mai multe țări, inclusiv Franța, sunt reticente în a se despărți de sistemele lor de apărare avansate, chiar dacă secretarul general al NATO a încurajat capitalele europene să transfere...