Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Europa > Ungaria
A   A   A

Dati-ne o politica interna dezastruoasa si va vom da o politica externa catastrofala!

Dati-ne o politica interna dezastruoasa si va vom da o politica externa catastrofala!
Daca, dupa 31 de ani de democratie, dupa 16 ani in NATO si dupa 13 ani in UE, partidele noastre au ajuns sa se acuze unele pe altele ca "vand ungurilor Ardealul", atunci mi-am pierdut ultima speranta. Nu mai am nimic de asteptat de la politicienii care ne conduc. Nu mai am nimic bun de asteptat de la partidele acestea.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Esecul politicii noastre in a construi aici un camin normal pentru cetatenii romani s-a transformat in vocatie pentru generatii intregi de politicieni. Decade intregi de promovare a ineptilor doar pentru ca sunt "cuminti", de impanzire a tuturor structurilor de guvernare cu kilograme de "doctori" au condus la aceasta imagine deplorabila: in mijlocul celei mai cumplite crize economice pe care o traieste Europa dupa razboi, cei aflati in fruntea Romaniei se arata, in mod infantil, cu degetul unul pe altul, ca fiind in slujba intereselor revizioniste ale Budapestei.
"Dati-mi o buna politica interna, ca sa pot face o buna politica externa!" - este o formula celebra rostita de un craiovean (Nicolae Titulescu), care a stabilit o referinta de excelenta pentru slujba de ministru de externe al Romaniei. Ei bine, in vremurile noastre, expresia aceasta a suferit o profunda degradare, cum era si normal din partea unor oameni mici, cu minte putina si s-a transformat intr-o jenanta: "Dati-ne o politica interna dezastruoasa si va vom da o politica externa catastrofala!". Nu cred ca se poate imagina o fraza mai nimerita pentru caracterizarea mixului de prostii comise si in politica noastra interna si in cea externa.

Totul a inceput, cum altfel?, imediat dupa caderea regimului Ceausescu in decembrie 1989. In totala disonanta fata de ceea ce se intampla in spatiul fostelor state comuniste, la Bucuresti se instaura stagnarea, neputinta si incepea demolarea economiei, pas cu pas, furnal cu furnal, vapor cu vapor, laminor cu laminor, hectar irigat cu hectar irigat. Politica interna a oscilat intre populism (marcat de vinderea pe "nimic" a milioane de locuinte catre populatie si de consumarea rapida a intregii rezerve acumulate in deceniul al optulea, blocarea privatizarilor si restructurarilor industriei) si circ (arestarea valutei, interzicerea accesului la schimbul valutar real al miilor de companii de stat, inchiderea fabricilor, demolarea sistemelor de irigatii).
Politica externa a sublimat toate nerealizarile interne. Va mai aduceti aminte de ziua de 7 iunie 1990? Ei bine, atunci a avut loc la Moscova sedinta Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varsovia, unde s-au intalnit toti noii lideri estici cu Gorbaciov. In afara de Gorbaciov, singurul interesat in restructurarea si mentinerea Pactului de la Varsovia a fost presedintele Romaniei, Ion Iliescu. Potrivit comunicatului publicat in oficiosul Vestnik Ministerstva inostrannih del SSSR (15 iunie 1990), Gorbaciov si Iliescu "au confirmat interesul lor pentru restructurarea activitatii Tratatului de la Varsovia si CAER, transformarea lor in institutii care sa contribuie activ la stabilitatea internationala". Nici un alt lider est-european care a purtat discutii cu Gorbaciov pe 7 iunie 1990 (Wojciech Witold Jaruzelski - presedintele Poloniei, Lothar de Maiziere - RDG, Jozsef Antall - Ungaria si Petar Mladenov - presedintele Bulgariei) n-a formulat, asemeni lui Iliescu, vreun interes pentru mentinerea Tratatului de la Varsovia. Peste numai doua zile, o delegatie militara mamut, condusa de catre Victor Stanculescu (9-10 aprilie) ajungea la Moscova. Acum s-a pus la cale trimiterea de ofiteri cursanti la marile academii militare de la Moscova pentru a pregati ofiterii de legatura din Tratatul de la Varsovia. Adica in momentul in care Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria isi retrageau studentii de la Institutul de Relatii Internationale de pe langa Ministerul de Externe al URSS, isi faceau aparitia primii studenti trimisi de ministerul nostru de externe. Sau poate ati uitat, dragi cititori, ziua de 5 aprilie 1991, Vinerea Mare din acelasi blestemat 1991, cand, tot la Moscova, Iliescu a semnat Tratatul de colaborare, buna vecinatate si amicitie intre Romania si URSS. Stiti ce stipula articolul 4: "Romania si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste nu vor participa la nici un fel de aliante indreptate una impotriva celeilalte". Practic, atunci, Romania se auto-excludea de la procesul de aderare la NATO. Asa, preventiv.
Blocarea capitalismului, intarzierea privatizarilor, numirile politice in posturi importante din economie, abandonarea oricarui efort de dezvoltare a infrastructurii, aruncarea marilor fabrici ale tarii in bratele firmelor de comert exterior ale fostilor generali, cele mai inalte rate ale inflatiei de pe continent, toate acestea au provocat un recul economic major in tara, care a generat o politica de refuz a integrarii in sistemul politic occidental. Rezultatul: Ungaria, Polonia si Cehia au intrat in NATO in 1999, iar noi am ramas pe dinafara.

Ce a urmat apoi se stie, cum am reusit sa prindem si noi trenul NATO-UE in 2004 si 2007, cum ne-am hranit multi ani cu iluzia unui "sfarsit al istoriei", cum ne-am ascuns lipsa de viziune si de strategie dupa asteptarea unui plan de viitor scris la Bruxelles. Plan care n-a mai venit niciodata...
Iata ca, dupa fix 30 de ani, revenim la "chestiunea maghiara". In martie 1990, la Targu Mures a iesit la suprafata un conflict care induce o stare de tensiune romano-maghiara, tensiune care nu va inceta niciodata, chiar daca uneori va fi trecut in planul secund.

Politicienii nostri sunt lipsiti de cel mai important simt al oamenilor de stat, simtul istoriei. Ei isi risipesc tineretea lipind afise cu numele unor nulitati, isi consuma energiile dand din coate sa obtina o diploma de "doctor in securitate" inaintea diplomei de bacalaureat si isi cheltuie entuziasmul in dispute televizate puse sub semnul: "ba, pe-a mamei dumneavoastra!". Astfel incat, nici dac-ar vrea, n-ar putea intelege ce e cu ungurii acestia si cu Ardealul.
Daca ar fi ramas oarecum lucizi, politicienii nostri ar trebui sa priceapa un lucru simplu: va trebui sa invatam sa traim cu o tensiune intre noi si unguri, care nu va disparea niciodata. Dar niciodata. Niciun politician de la Budapesta nu se va simti confortabil cu Romania si majoritatea maghiarilor din Transilvania se vor simti inconfortabil in haina de cetateni romani. Asta nu inseamna nicidecum ca trebuie sa ne scoatem ochii si sa ne punem pasta de dinti pe clante unii altora. Acum, sa fim seriosi: daca Ungaria va juca vreodata fotbal cu Timorul de Est, noi vom tine cu Timorul de Est, iar daca Romania va juca fotbal cu Lesotho, ungurii vor tine cu Lesotho. Dar vor exista si maghiari prieteni cu romani, ba chiar si casatorii mixte. Vom trai cu disconfortul tensiunii dintre romani si maghiari, asa cum traim si cu disconfortul caldurii excesive de iulie.
Ceea ce este, insa, esential, este pe ce pozitie ne vom afla fata de Ungaria. Caci nu-i totuna sa fim la fel de bogati, dezvoltati si influenti in lume sau sa fim tot timpul cu un pas in urma lor: mai putin bogati, mai putin dezvoltati, mai inexpresivi in politica internationala. Acum poate vor pricepe si politicienii romani ceva din ce se intampla pe pamant in timpul vietii lor: guvernul de la Budapesta a avut grija sa isi dezvolte tara, sa fie cun un pas inaintea noastra si, doar de pe aceste pozitii, ne sicaneaza, ne provoaca, ne umileste uneori.

Hai sa mai revedem o data tabloul comparativ al celor doua state: ei au un PIB/locuitor in termeni comparabili cam cu o cincime (20%) mai mare decat al nostru.
(click pe foto:)

Sursa: AICI

Ungaria este a 15-a cea mai complexa economie a lumii, al 35-lea exportator mondial (107 miliarde USD in 2017), al 33-lea importator mondial (97 miliarde USD in 2017). Romania este a 31-a cea mai complexa economie de pe planeta, este al 41-lea exportator mondial (70 miliarde USD tot in 2017) si al 39-lea importator mondial (81 miliarde USD in 2017). (Surse: AICI si AICI).

Intelegeti? Cine are mai multe sanse sa fie mai influent in lume? Un exportator de 107 miliarde USD sau unul de 70 de miliarde USD?

Hai sa mai vedem ceva, contul curent al celor doua state, adica sa vedem cat de performante sunt ele: noi suntem cel mai prost performer din Europa cu un deficit de 4,6% din PIB, ei au un deficit de doar 0,8% din PIB si doar in 2019 . Anii precedenti ei au excedente si noi deficite.
(click pe foto:)

Sursa: AICI

Mai amintesc si faptul ca Romania, inainte de corona-criza, se imprumuta la cele mai mari dobanzi din UE (peste 4%, la termen de 10 ani) in vreme ce Ungaria se afla la jumatate cu nivelul dobanzilor (acelasi termen). Oare ce tara o fi privita mai binevoitor de catre banci? Sau de catre investitori? Sau de catre institutiile internationale?

Sa ne mai comparam un pic, de exemplu la numarul de kilometri de autostrada: ei aveau in 2018 1982 km, iar noi 823 km.

(click pe foto:)

Sursa: AICI

Ii depasim la numarul de automobile produse (noi cu 476.000, iar ei cu 430.000, in 2018), dar noi producem Dacia-Renault si Ford, iar ei produc Audi, Mercedes si Suzuki si vor produce BMW electrice (Sursa: AICI).
Oare cum om sta la industria chimica? De ce industria chimica? Pentru ca este cea cu rata cea mai inalta de valoare adaugata in UE (16%). Ei au o cifra de afaceri de 5,4 miliarde de euro, noi doar 2,3 miliarde de euro (sursa: AICI).

Cea mai mare firma maghiara (MOL) are o cifra de afaceri (16 miliarde de euro) de mai bine de trei ori mai mare decat cea mai mare firma de la noi, Dacia, (5 miliarde de euro). Iar MOL este detinuta majoritar de unguri.

Ungaria exporta in valoare de 30 de miliarde USD in Germania si importa de acolo in valoare de 26 miliarde USD (2017). Noi exportam si importam in/din Germania in valoare de cate 16 miliarde USD (tot in 2017). Curios este ca, in aceste conditii, politicienii de la Bucuresti se lauda ca sunt mult mai apropiati de Germania decat vecinii unguri.
Dar am pastrat la urma cea mai elocventa fotografie a relatiei moderne romano-maghiare: Ungaria este a doua cea mai mare sursa de deficit comercial si ne provoaca cel mai mare deficit comercial dintre toate statele UE.

(click pe foto:)

Sursa: COMERTUL EXTERIOR AL ROMANIEI SI BARIERELE EXISTENTE PE PIETELE EUROPENE (RAPORT PRELIMINAR) - studiu al Consiului Concurentei

Si-acum sa revenim la fondul problemei. Zeci de ani, guvernele de la Bucuresti au facut pentru tara lor mai putin si mai prost decat au facut guvernele de la Budapesta pentru Ungaria. Bucurestiul s-a pus, astfel, intr-o postura inferioara fata de Budapesta: este vecinul mai sarac si mai putin educat si mai putin sofisticat. Sigur ca marile cancelarii se uita spre regiune mai inclinata spre varianta maghiara a povestii decat spre a noastra. Pana la urma pe cine sa crezi: pe cel care are o economie mai internationalizata sau pe cel mai autarhizat? Pe cel cu mai multe universitati in topurile mondiale sau pe cel cu mai putine universitati in aceste topuri? Pe cel care este in stare sa aiba sub control propriile finante sau pe cel care nu poate sa-si controleze furia risipitoare? De exemplu, daca ungurii au cu nemtii un comert exterior de doua ori mai mare decat avem noi, oare spre catre cine se orienteaza empatia germanilor?
Pentru a spune o poveste credibila, ar trebui sa fii tu insuti credibil. Si conducatorii nostri nu prea sunt, pentru ca nu au realizat mai nimic. Si ungurii si romanii sunt acuzati de coruptie. Numai ca la ei poti circula pe 2.000 km, pe cand noi nu avem nici jumatate din kilometrii lor de autostrada. Coruptia lor a produs si infrastructura, pe cand a noastra a produs doar niste averi colosale ascunse prin Monaco.

Politica interna de la noi nu este proasta si ineficienta doar in domeniul dezvoltarii economice, ea este catastrofala si fata de UDMR. Guvernantii nostri si-au impartit cu baronii UDMR toate privilegiile puterii de zeci de ani: au tolerat participarea la alegeri a unei organizatii ne-politice (UDMR), i-au inlesnit celebrului Verestoy Attila sa taie "la ras" doua judete intregi, au calcat in picioare legile romanesti si au scos din Codul penal, in 2006 si 2009 infractiunile impotriva ordinii constitutionale, l-au impaiat in fotoliul de patron al Consiliului pentru Combaterea Discriminarii pe Csaba Ferenc Asztalos si l-au uitat in acel fotoliu din 2005! Ba chiar, in anul 2018, drept rasplata pentru faptul ca Orban Viktor ne-a blocat accesul in OECD, Liviu Dragnea, cu manuta lui, a siluit Legea Educatiei (teoretic lege organica), pentru a-i da satisfactie lui Hunor Kelemen, reprentantul regentului maghiar pe pamantul ardelean. Dar oare protejarea suzeranitatii baronilor UDMR asupra vasalilor din Harghita si Covasna nu se datoreaza tot politicienilor romani? Dar retrocedarea ilegala a unui sfert de Transilvanie catre mostenitorii optantilor care au mai primit o data despagubiri pentru aceleasi proprietati, in 1930, nu e tot opera politicienilor romani?
Marcel Ciolacu este fie ticalos, fie sarac cu duhul daca declara ca proiectul de lege privind autonomia secuiasca a fost adoptat tacit de Camera din intamplare. Este fie ticalos, pentru ca a stiut de proiect si l-a lasat in afara ordinii de zi, fie sarac cu duhul ca nu pricepe corect importanta proiectelor de lege. Klaus Iohannis este, insa, la fel de vinovat de excesul UDMR-ului si al Budapestei. El conduce Romania inca din 2014, conducand inclusiv serviciile de informatii si diplomatia si nu a miscat un deget pentru a intrerupe sirul de provocari ale maghiarilor. Mai mult, el este ardelean si ar trebui sa inteleaga bine natura demersurilor UDMR-iste. El mai este si coleg de partid european cu Orban Viktor si ar fi putut sa ii raspunda de mult gesturilor ostile ale acestuia. De exemplu, cred ca presedintele este bine informat despre sicanele la care diplomatii romani de la Budapesta si familiile lor sunt supusi de multi ani. Si nu a facut nimic.
Si Marcel Ciolacu, si Klaus Iohannis, si PSD, si PNL au stiut ca nu e bine sa exporte gazele romanesti in Ungaria si ca ar fi bine sa le industrializam aici, dar niciunul dintre ei nu a miscat niciun deget sa faca vreun grup energetic pe gaze aici sau sa refaca petrochimia sau sa reporneasca fabricile de ingrasaminte.

Si Marcel Ciolacu, si Klaus Iohannis, si PSD, si PNL au stiut ca nu e bine ca Ungaria isi va face doua reactoare nucleare rusesti la 120 km de Timisoara. Au stiut si au tacut, ba chiar au ajutat guvernul Orban Viktor, organizandu-i o dezbatere publica in semi-clandestinitate, la Oradea.

Si Marcel Ciolacu, si Klaus Iohannis, si PSD, si PNL au stiut ca nu e bine sa sustinem traseul propus de Ungaria pentru autostrada Via Carpatia si ca ar fi bine sa schimbe acest traseu pe conturul autostrazii Transilvania. Au stiut si au tacut la summit-ul celor trei mari de la Bucuresti.
Si Marcel Ciolacu, si Klaus Iohannis, si PSD, si PNL au stiut ca nu e normal sa tii un om 15 ani in aceeasi functie, doar pentru ca e sustinut de UDMR. Au stiut cu totii ca la CNCD se practica politia gandirii. Si, cu toate acestea, i-au tot prelungit mandatul acelui Csaba Ferenc Asztalos, ultima data chiar acum cateva saptamani. Un final comic, dar asteptat, al afacerii legii autonomiei secuiesti ar fi ca protejatul Asztalos sa ii traga o amenda uriasa lui Iohannis. Pe masura lasitatii politicienilor romani din ultimii 30 de ani.

Asa ca, guvernanti si opozanti, lasati gargara cu vinderea Ardealului si comportati-va normal. Reintroduceti in Codul Penal infractiunile contra ordinii constitutionale, schimbati-l odata pe nemuritorul de Asztalos, puneti parchetele sa instrumenteze baronii din Harghita si Covasna pentru nelegiurile comise, inchideti-i telefonul in nas lui Orban Viktor sau Szijjarto Peter cand va cer chestiuni ilegale/imposibile. Nu-i mai permiteti, de exemplu, lui Szijjarto sa vina la Cluj sa organizeze adunari cu sute de oameni in plina pandemie. Si, mai inainte de toate, faceti si voi macar 1.000 de km de autostrada, faceti si voi niste centrale pe gaze si niste conducte de gaze in localitatile patriei, faceti si voi reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, incurajati exportatorii romani, listati companiile romanesti la Bursa de la Bucuresti, nu le mai vindeti concurentei straine, dati-i afara pe cei care au aranjat ca firmele de casa ale lui Orban Viktor sa detina monopolul exportului de gaz din Marea Neagra. Si faceti voi o cale ferata de mare viteza Bucuresti-Cluj Napoca, inainte sa-i vina lui Orban Viktor pe gura, a doua oara, propunerea de-a face una de la Budapesta la Cluj Napoca.
A! daca tot a devenit o moda pentru toti sa va luptati cu chinezii si i-ati alungat de la infrastructura de 5G si de la Cernavoda, ia luati exemplul rivalilor de la Budapesta si faceti un consulat al Taiwan-ului la Bucuresti! Pai ia sa vezi atunci ce bucuros va fi unchiul Sam.


Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?
Facebook ShareTweet
 Sambata, 02 Mai 2020, ora 11:51
 Autor:Petrisor Peiu

 Articol citit de 19767 ori

Citeste si: