Alegerile din Germania - scenarii posibile

Duminica, 24 Septembrie 2017, ora 12:465934 citiri
Alegerile din Germania - scenarii posibile

In acest an, la alegerile din Germania, patru partide mai mici au sanse reale ca alaturi de crestin-democrati si social-democrati sa intre in Parlamentul de la Berlin.

Asteptarile germanilor, dar si ale comunitatii internationale sunt foarte mari si se indreapta spre un guvern german puternic, partener dedicat unitatii europene.

In acest context, este posibil ca negocierile post-electorale sa fie foarte complicate si sa se prelungeasca pe mai multe luni.

Sondajele de opinie prezinta o situatie politica interesanta. Daca se confirma caderea SPD sub 23% (2009) intentie de vot, aceasta ar reprezenta un minim istoric fara precedent din 1949 pana astazi.

Nici CDU nu se asteapta sa repete rezultatul spectaculos obtinut in urma cu 4 ani, sondajele anuntand si pentru crestini-democrati o scadere sub 41,5%.

Dar competitia devine foarte interesanta pentru pozitia a treia in Parlamentul german la finalul alegerilor de duminica.

Liberalii (FDP), Verzii, Stanga (Die Linke) si populistii de dreapta de la AfD reprezinta alternative la partidele traditionale, evaluate cu atentie si cu tot mai mult interes de electoratul german.

La alegerile precedente, AfD - partid considerat anti-european, radical, de dreapta - a ratat intrarea in Bundestag cu un scor (0,3%) departe de asteptarile militantilor sai.

La aceste alegeri, dupa 72 de ani de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial, conform sondajelor, germanii doresc sa trimita AfD in Parlament intr-o proportie semnificativa (aproximativ 8-12%).

Toate celelalte partide germane s-au delimitat de orice varianta care ar include AfD in vreo formula de coalitie, dar semnalul ramane si este preocupant.

Politicienii AfD vor aduce in Bundestag un tip de discurs care aminteste de o perioada istorica dramatica, prin care vor incerca sa influenteze inclusiv atitudinea Germaniei fata de Europa.

Este de asteptat ca un guvern german confruntat cu o opozitie populista reprezentand 15% dintre votanti sa intampine destule dificultati in promovarea unor politici pro-europene, mai ales in ceea ce priveste reorganizarea zonei euro.

La 26 septembrie - doua zile dupa alegerile din Germania - presedintele Macron va prezenta o propunere detaliata privind reforma politicilor europene, care nu poate fi concretizata fara sprijinul Germaniei.

Cu 40% dintre votanti inca indecisi, variantele de coalizare CDU-liberali sau CDU-Verzi sunt inca posibile. Este necesar ca CDU sa se apropie de 40%, iar partidele mai mici sa treaca de 10%.

FDP, condus de Christian Lindner, crede in unitatea europeana si in proiecte integrate, cum sunt: apararea comuna europeana, piata digitala, transformarea Frontex intr-o forta de protectie a frontierelor exterioare sub controlul Parlamentului European.

Problemele apar atunci cand sunt abordate ideile de reforma europeana si ale zonei euro, avansate de presedintele Macron.

Liberalii au sprijinul germanilor atunci cand se opun categoric politicilor de bail-out, mutualizare si transfer in zona euro, asa cum acestea sunt anuntate de sustinatorii europeni ai presedintelui Macron.

O coalitie CDU-Verzi nu a fost testata niciodata la nivel federal, singurul moment de apropiere intre cele doua partide realizandu-se in 2015, cand Verzii s-au pozitionat de partea cancelarului Merkel in criza refugiatilor.

Desi se auto-intituleaza "partidul european german", viziunea Verzilor privind constructia europeana este foarte diferita de cea a crestin-democratilor sau liberalilor. Verzii critica politicile de austeritate, acordurile de liber schimb ale UE, ca de altfel si alocarea a 2% din PIB-ul german pentru aparare. Cu toate acestea, varianta coalitiei cu Verzii este una dintre optiunile preferate de cancelarul Merkel.

Varianta unei coalitii "in trei", CDU-FDP-Verzi, este destul de improbabila, avandu-se in vedere pozitiile politice diametral opuse intre FDP si Verzi. Cateva puncte din programele politice sunt comune - privind protectia mediului sau digitalizarea - dar acestea nu pot compensa diferentele greu surmontabile intre abordarile FDP - orientate spre sprijinirea zonei de afaceri si Verzi - sceptici privind capitalismul, bancile si marea afacere.

Pe tema migratiei, Verzii ar incerca sa impinga CDU tot mai spre stanga, in timp ce FDP a fost acuzat ca ar cocheta cu retorica AfD.

Daca toate aceste variante esueaza, continuarea Coalitiei CDU-SPD este inevitabila.

Angela Merkel ar fi confortabila cu aceasta varianta, dar 46% dintre alegatorii SPD au optiuni diferite. Ei considera ca mesajul politic si programul social-democratilor nu se pot profila la remorca CDU, deci varianta opozitiei este mult mai recomandabila.

Paradoxal, aceasta atitudine asigura un ascendent politic in favoarea SPD in conditiile unor eventuale negocieri cu CDU.

Deja partidul de centru-stanga a anuntat ca in viitorul guvern german SPD si-ar dori portofoliul Finantelor, demnitate extrem de influenta la nivel european, exercitata de Wolfgang Schauble.

Alegerile din 24 septembrie vor marca atat sfarsitul unei perioade de incertitudine politica interna, dar si relansarea dezbaterii privind viitorul proiectului european in care Germania are un rol esential.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News