Se rupe UE? Europa cu doua viteze trimite acasa romanii? "Se deschide Cutia Pandorei" Interviu

Vineri, 03 Martie 2017, ora 06:3323480 citiri
Se rupe UE? Europa cu doua viteze trimite acasa romanii? "Se deschide Cutia Pandorei" Interviu

Episodul OUG 13 ne-a vulnerabilizat pozitia de discutii in contextul complicat al Europei cu doua viteze si, din cauza problemelor interne, Romania nu este in situatia de a avea propuneri si de a negocia strans, sustine fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.

In varianta maximala, spune Cristian Diaconescu intr-un interviu acordat Ziare.com, ar fi posibil ca dreptul de decizie al Romaniei sa se refere doar la anumite domenii, de exemplu, protejarea frontierei estice a UE, aspecte care tin de aparare si eventuala creare a unei armate a UE.

Nu este exclus ca romanii care muncesc in strainatate sa fie afectati: "daca partidele populiste, nationaliste vor influenta actul de guvernare, mai ales in cele 6 state fondatoare ale UE, in mod sigur libera circulatie a fortei de munca va avea de suferit, intr-un mod probabil diferit de la stat la stat", spune Cristian Diaconescu. "Este posibil ca intr-o Europa complicata sa se sacrifice interesele unor state pentru a se pastra integritatea organizatiei."


Dl Juncker a prezentat variantele pentru viitorul Europei. Ce ne asteapta?

In baza mandatului de a elabora o Carta Alba a viitorului Europei, primit dupa summit-ul de la Bratislava, presedintele Juncker a prezentat un proiect pe cinci puncte, incercand sa ofere decidentilor politici europeni mai multe variante, de la o reorganizare minimala, la una maximala, care ar presupune chiar modificarea tratatelor constitutitive, pana la perspectiva unei Europe Federale cu reprezentare unica in G7 sau G20 si crearea unei Uniuni separate pentru aparare.

Domnia sa a spus deja in mai multe ocazii ca tarile care nu pot tine pasul cu nucleul dur al UE pot beneficia de alt drum, o cooperare punctuala pe diverse teme: aparare, economie, probleme de refugiati, paza frontierelor, dar cuvantul delimitare pe anumite paliere de decizie apare tot mai frecvent.

Care?

Doar in cateva zile cancelarul Merkel s-a pronuntat pentru o "Europa cu doua viteze", Guy Verhofstadt a propus si a incercat sa treaca prin Parlamentul European o rezolutie care, in esenta, disocia intre "statele euro si non-euro", ultima categorie urmand sa aiba dreptul numai la un vot consultativ pe unele aspecte financiare ale UE.

Imediat dupa discursul presedintelui Juncker in Parlamentul European, ministrii de Externe ai Frantei si Germaniei au salutat prezentarea sefului Comisiei Europene, considerand ca este esential ca intre statele UE "sa se constate existenta unui nivel diferit de ambitie intre statele membre pentru ca Europa sa raspunda mai adecvat la semnalele cetatenilor europeni".

Documentul urmeaza sa fie discutat informal la summit-ul de la Roma, din 25 martie, si sa fie aprobat formal la Consiliul European din decembrie, dar nu mai tarziu de 2019.

Se confrunta doua scoli de gandire. Una legata mai mult de statele zonei euro, care doresc o integrare cat mai bine conturata. Se prefigureaza ca zona euro sa primeasca o serie de institutii care sa asigure functionalitatea monedei.

Pe de alta parte, exista o serie de state central si est-europene care incearca sa obtina o delegare de responsabilitati din zona Bruxelles-ului, spre ele promovand un demers de renationalizare a politicilor europene.

Care este cea mai probabila varianta dintre cele 5 propuse de dl Juncker?

Presedintele Juncker a fost prudent. Prezentarea contine idei cu valoarea de semnal, avand drept scop generarea dezbaterii publice si orientarea opiniei publice privind intentiile unor state UE. In acest moment, mai curand se poate discuta de variantele mai putin probabile, iar acestea sunt cele care ar presupune modificari efective ale Tratatelor constitutive ale UE.

Comisarul european Pierre Moscovici invoca posibilitatea desfiintarii UE. Cat de posibil e acest scenariu?

Important este ca decidentii europeni aduc astfel de teme in atentia opiniei publice. Scenariul mi se pare imposibil cu rezerva unor dezvoltari complicate ca urmare a proceselor electorale in Olanda, Franta si Germania, precum si a situatiei politice din Italia sau a celei economice din Grecia.

Care dintre cele cinci variante ii e mai favorabila Romaniei?

Varianta pentru Romania este cea coeziva, solidara, cu respectarea dreptului egal de decizie in cadrul UE al celor 27. Este esential ca niciuna dintre modificarile propuse sa nu afecteze cele patru libertati fundamentale prevazute in Tratatele constitutive pe intreaga zona a UE.

Personal, as fi in favoarea unei apropieri de zona euro, de nucleul dur al deciziei, si nu sunt un sustinator al ideilor mai mult sau mai putin superficiale, delimitative, lansate de grupul de la Visegrad.

Dar politica UE este influentata de interese politice nationale si, din acest punct de vedere, armonizarea e tot mai complicata.

Cu exceptia demersului public clar al presedintelui Iohannis in favoarea pastrarii integritatii europene si a unei solicitari din partea PSD privind organizarea unor consultari, nu am sesizat la Bucuresti o preocupare serioasa privind aceste dezvoltari in UE, cunoscute chiar la nivel oficial de aproape un an de zile.

Optiunile politice privind indeplinirea criteriilor de aderare la zona euro sau in directia nationalizarii politicii europene de tip Ungaria sau Polonia, insotite de masuri executive sau diplomatice, nu reprezinta doar o problema de cancelarie, ci si de consultare publica obligatorie.

Concret, ce ar insemna pentru Romania scenariul maximal?

Ar fi posibil ca dreptul de decizie al Romaniei sa se refere numai la anumite domenii, de exemplu, protejarea frontierei estice a UE, aspecte care tin de aparare si eventuala creare a unei armate a UE.

Daca e sa vorbim despre securizarea frontierelor estice, vom constata ca politicile statelor UE din regiune sunt foarte diferite de politica de la Bruxelles si, uneori, a Bucurestiului. Ar aparea un fenomen de singularizare si asezare a unei poveri complicate pe umerii Romaniei.

Parteneriatul nostru cu UE a avut doua avantaje fundamentale in afara chestiunii de resurse. Pe de-o parte, sprijinul UE pentru ca peste 4 milioane de romani sa-si gaseasca slujbe si ei ar trebui sa fie prima grija a oricarui politician de la Bucuresti cand discuta viitorul Europei, care trebuie sa ii includa.

In al doilea rand, participarea la UE a asigurat, chiar impotriva unor vectori de la Bucuresti, respectarea unor standarde de stat democratic legitimat la nivel occidental. Diminuarea interesului Bruxelles-ului ar genera o crestere a celor pe care aceste standarde, prin justitie, prin statul de drept, ii deranjeaza.

O Europa cu doua viteze ar putea afecta romanii care muncesc in strainatate?

Revizuirea Europei nu e un proces care va incepe maine si nu va dura putin, dar se deschide Cutia Pandorei. Daca partidele populiste, nationaliste vor influenta actul de guvernare, mai ales in cele 6 state fondatoare ale UE, in mod sigur, libera circulatie a fortei de munca va avea de suferit, intr-un mod probabil diferit de la stat la stat.

Asta ar putea presupune revizuiri ale tratatului, dar exista posibilitatea ca in cadrul unor tratate sa se permita unor state politici nationale care sa nuanteze situatia pe anumite categorii de cetateni, de profesii. Este posibil ca intr-o Europa complicata sa se sacrifice interesele unor state pentru a se pastra integritatea organizatiei.

Episodul OUG 13 ne-a vulnerabilizat pozitia de discutii, de negociere si a facut mai probabil planul maximal pentru Romania?

Da. Standardele privind statul de drept, drepturile si libertatile fundamentale, anticoruptie, un mediu economic sanatos sunt standarde minimale. Reactia societatii la incalcarea lor a fost considerata pe tot globul una legitima.

Autoritatile de la Bucuresti sunt considerate responsabile pentru ce s-a intamplat, li s-a cerut expres sa reverseze situatia pentru ca altfel statul roman ar fi intrat intr-un regres de 10 ani, adica exact momentul intrarii in UE.

In loc sa discutam despre viitorul Europei si interesele noastre, Bucurestiul e obligat sa clarifice dintr-o pozitie defensiva probleme care ar fi trebuit sa nu existe. Din pacate, din cauza unor probleme interne, astazi Romania nu este in pozitia de a avea propuneri si de a negocia strans.

Daca cineva vrea un caz, sa priveasca Austria pe vremea lui Haider si ce a insemnat suspendarea pentru o anumita perioada a unor drepturi in cadrul UE.

Si tocmai acum dl Melescanu a fost la Budapesta intr-o vizita interpretata de unii comentatori drept o punte catre Vladimir Putin. Cum vedeti aceasta vizita?

De-a lungul timpului, intre cele doua tari au existat o serie de momente complicate. Exista o serie de subiecte sensibile care nu puteau lipsi din agenda bilaterala. Poate ar fi bine ca ministrul de Externe sa spuna mai mult despre aceasta vizita, ce a urmarit, ce s-a realizat, care au fost obiectivele.

Dincolo de aceste speculatii, observati vreo alunecare spre Est a noii Puteri?

Am vazut o prudenta foarte mare in a transmite mesaje legate de ceea ce se intampla la estul Romaniei, al UE si NATO in egala masura. Este o temere in a spune clar o serie de atitudini.

Nu vad pozitionari fata de ce se intampla la est de Romania. Exista o dezbatere in UE privind sistemul de sanctiuni si ar fi necesar un punct de vedere clarificator de la institutiile care au responsabilitati directe.

Nici fostul, nici actualul Parlament nu au avut un punct de vedere public in ceea ce priveste anexarea Crimeii si intreventia Federatiei Ruse in estul Ucrainei.

Este doar lipsa de comunicare sau suspectati o anumita dualitate?

Este si o anumita dualitate, pentru ca vad reactii din partea unor politicieni care transmit tot felul de mesaje prin care relativizeaza determinarea Romaniei in ceea ce priveste UE, considera ca vinovati pentru o serie de probleme ale Romaniei ar fi tocmai vectori politici si economici din statele partenere, pe care in urma cu cativa ani incercam sa le convingem ca suntem dedicati trup si suflet valorilor euroatlantice.

Vad ca ambasadele europene primesc tot felul de semnale, in sensul ca ar vulnerabiliza diverse zone economice din Romania.

Sunt mesaje stranii ale unor politicieni cu functii de decizie care se indreapta exclusiv spre Vest. Nu as cere nimanui sa fie nemultumit de ce se intampla la Est, dar macar sa stim ca exista o atentie. Cuvantul dual e foarte bine ales.

Cat de mult ne vulnerabilizeaza discursul impotriva multinationalelor?

Da, un astfel de mesaj strica mai ales cand vine din zona Puterii. Daca o multinationala nu respecta legile intr-un stat membru, exista parghii legale si nimeni nu are nimic de criticat daca ele sunt folosite. Dar acuzatiile vagi, nesustinute genereaza neclaritati.

In exterior aceste discursuri sunt luate mai in serios decat le iau cei care le rostesc aici. Cand vom oferi locuri de munca interesante pentru 4 milioane de oameni, cand vom reusi sa ne aparam singuri si vom avea un cuvant greu de spus in privinta pietii comune europene, probabil ca si politici nationaliste ar mai putea fi intelese.

Dar, cand numai Germania iti asigura 215 mii de certificate de munca/an, cred ca ar trebui sa fim ceva mai atenti. Nu umili, ci atenti.

Toate acestea vin pe fondul schimbarii de la Washington. Cum a inceput Administratia Trump din punctul de vedere al Romaniei?

Romania este interesata de confirmarea unei continuitati de prezenta in regiune a SUA. Si acest lucru trebuie confirmat. Dupa evaluarea riscurilor la care e supusa zona Romaniei, s-a decis la summit-ul de la Varsovia sa se treaca de la contingentare la descurajare, deci o prezenta militara efectiva cu o contributie semnificativa a SUA.

Vorbim de securitate si este clar ca administratia de la Washington trebuie sa faca sublinierile necesare.

Dar, in aceste conditii, ce arata faptul ca militarii americani veniti in Romania nu au fost intampinati de nimeni?

Mi se pare un gest de un neprofesionalism vehement.

Doar neprofesionalism?

Sper ca da. Institutiile militare dintre cele doua state coopereaza foarte bine. Nu exista niciun motiv din punct de vedere politic ca, din perspectiva deciziilor pe care le-ai sustinut la Varsovia, sa te faci ca nu vezi macar printr-un mesaj faptul ca SUA si-au indeplinit obligatiile.

Toate aceste gesturi sunt considerate foarte serios de partenerii nostri. Poate cineva sa traga concluzia unui inceput de regandire a politicii, ceea ce ar fi catastrofal. Sper ca nu s-a intamplat.

Dar pe partea de sustinere a statului de drept a schimbat ceva Administratia Trump? Am avut reactia extrem de dura a Departamentului de Stat dupa aparitia OUG 13, dupa care mesajul de la Bucuresti al dlui Hoyt Yee a parut cu mult mai nuantat.

Mesajul Departamentului de Stat a fost o reactie data in prima zi a noului secretar de Stat. Faptul ca a simtit nevoia sa reactioneze arata semnificatia si gravitatea pe care institutia diplomatica americana au vazut-o in desfasurarile de la Bucuresti. Peste Departamentul de Stat nu mai reactioneaza decat presedintele SUA.

Nu cred ca suntem azi in situatia de a constata deci o schimbare de pozitie. Dar din momentul schimbarii administratiei, Departamentul de Stat trece printr-o reforma complicata. Probabil ca o diferenta de nuanta a existat, dar nu vad in perspectiva o atitudine diferita de aceea consacrata.

O anumita atitudine transanta categorica, din partea SUA, dar si a Germaniei, a Frantei, a fost exprimata. Daca lucrurile nu se schimba la Bucuresti, nu exista pasi intermediari, se trece la etapa urmatoare care este cea procedurala. Daca Romania nu ramane responsabila fata de standardele minimale privind regulile democratice si statul de drept, sigur ca aceia care investesc personal, bani, resurse politice si diplomatice in apararea securitatii Romaniei treptat se vor desista.

Si ei sunt politicieni, merg in institutiile politice din tara lor unde sunt intrebati de ce exista o diferenta intre indeplinirea responsabilitatilor de catre Romania si modul in care ei isi indeplinesc responsabilitatile.

De ce daca Romania nu ramane la acelasi nivel de legitimare diplomatica, daca nu isi asigura stabilitatea minimala interna, noi trebuie sa trimitem soldati acolo pentru a o apara?