Tranziția către energia curată vine cu o schimbare majoră. Cât de tare ne vor afecta noile condiţii climatice ANALIZĂ

Energia solară, eoliană, hidro, dar și cea nucleară și bazată pe hidrogen sunt sigure, curate și la îndemâna noastră, a declarat, recent, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

Cu toate acestea, "se impune dezvoltarea un mix energetic în care energia securitară (aceea care se poate produce indiferent de condițiile de vreme – nucleară) și energia nesecuritară (energia regenerabilă care are o producție variabilă), să asigure continuitatea unui consum volatil și care poate fi afectată de creșterea criminalității.

Generarea din surse regenerabile cu producție variabilă a crescut mult în ultimul deceniu, determinată de reducerile costurilor și de mediile politice favorabile, o tendință care urmează să continue și chiar să se accelereze în conformitate cu obiectivele privind schimbările climatice", potrivit acestuia.

Între timp, centralele electrice convenționale, în special cele care folosesc cărbunele, energia nucleară și energia hidro, stagnează sau sunt în declin.

În timp ce politicile desfășurate au asigurat acces producerii energiei electrice din surse regenerabile, au apărut riscuri inexistente în trecut: riscul atacurilor cibernetice, riscul aprovizionării cu resurse materiale (multe tehnologii de energie curată se bazează pe metale și minerale care sunt în proprietatea unui număr limitat de națiuni).

Tranzițiile energetice începute și creșterea criminalității cibernetice (dar chiar și fizice, a se vedea distrugerea Nord Stream 1 și 2), trebuie să schimbe hotărâtor conceptul de securitate energetică și mai ales să impună un mix energetic securitar în care energia securitară curată (MicroHidrocentrale, SMR -reactoare modulare mici-, Cogenerare) să fie puternic reprezentată.

Electricitatea este esențială pentru păstrarea prosperității în societățile noastre

Ar fi foarte greu să ne imaginăm societatea modernă fără o aprovizionare sigură cu energie electrică. Deși, în prezent, energia electrică reprezintă doar o cincime din consumul de energie primară, este indispensabilă pentru economie și este din ce în ce mai "digitalizată".

Dificultățile recente cauzate de pandemia de coronavirus ne amintesc de importanța critică a electricității în toate aspectele vieții noastre, cum ar fi: menținerea echipamentelor medicale care funcționează în spitale și sistemele IT disponibile pentru telemuncă și videoconferințe.

Astfel, efectele unei întreruperi prelungite depășesc cu mult sistemul de alimentare sau valoarea achiziției de energie pierdută în sine.

Ponderea energiei electrice în consumul final de energie este programată să crească

"După ce a crescut de la 15% în 2000, până la 20% în prezent, este programat să crească la 24% până în 2040, dacă țările își mențin cursul actual, ca în Scenariul de politici declarate al AIE World Energy Outlook.

Electrificarea eficientă a unei game de utilizări de energie ar putea face din electricitate cea mai importantă sursă de energie.

Dacă țările se îndreaptă către un mix divers, în conformitate cu Acordul de la Paris, rolul electricității devine și mai puternic, ajungând la 31% din consumul final de energie până în 2040", a mai detaliat în analiză preşedintele AEI.

În timp ce ponderea energiei electrice în consumul final este mai puțin de jumătate față de petrolul de astăzi, depășește petrolul până în 2040 în unele scenarii de dezvoltare durabilă.

În acest context, Dumitru Chisăliţă este de părere că dezvoltarea unui mix securitar este singura soluție care ar putea menține prosperitatea națiunilor.

Reziliența cibernetică, obligatorie pentru activitățile viitoare

Tehnologiile digitale oferă o serie de oportunități de care pot beneficia consumatorii de energie electrică, utilitățile și sistemul în ansamblu, inclusiv eficiență îmbunătățită, economii de costuri și timpi mai scurți de întrerupere.

Ele ar putea ajuta, de asemenea, la accelerarea tranzițiilor la energie curată, dar numai în condițiile unui mix securitar, în care SMR-urile sunt tehnologii esențiale.

"Dispozitivele conectate și Internetul lucrurilor, împreună cu alte tehnologii de rețea inteligentă, pot debloca resurse mai mari de răspuns la cerere, pot îmbunătăți eficiența energetică și pot facilita integrarea unor cote mai mari de surse regenerabile variabile într-o manieră rentabilă și sigură.

Creșterea dispozitivelor conectate și a resurselor energetice distribuite – cum ar fi generarea distribuită, vehiculele electrice și stocarea în spatele contorului – extinde potențialul atac cibernetic asupra sistemelor electrice. Conectivitate și automatizare sporite în întregul sistem electric ar putea, de asemenea, să le facă mai vulnerabile la atacurile cibernetice".

Atacurile cibernetice se numără printre primele zece riscuri globale în ceea ce privește probabilitatea și impactul, conform Raportului Global de Risc 2020 al Forumului Economic Mondial.

Pentru sistemele de energie electrică, amenințarea atacului cibernetic este substanțială și în creștere, iar actorii amenințărilor devin din ce în ce mai sofisticați în a efectua atacuri – atât în ​​capacităţile lor distructive cât şi în capacitatea lor de a identifica vulnerabilităţile, a mai completat Chisăliţă.

Criminalitatea energetică, un real pericol pentru societate

"Evenimentele din Marea Baltică, care au determinat scoatere din uz a conductelor Nord Stream 1 și 2, scot în evidență sensibilitatea mare pe care o reprezintă sistemele de transport al energiei și trebuie să determine reorientarea strategică a strategiei de tranziție energetică, în sensul obținerii unui mix al folosirii resurselor locale/regionale și al celor importate.

Dependența față de o singură resursă, și, mai ales, de un singur canal de aprovizionare, poate fi o invitație la acțiuni de criminalitate energetică, cu diverse scopuri, inclusiv de natură speculativă", consideră specialistul in energie.

Se impun masive reanalizări a normelor de proiectare a acestor infrastructuri critice

Dacă la construcția Nord Stream economiștii nu ar fi intervenit să elimine robinetele de secționare de pe aceste conducte (tehnicienii care au construit primele conducte de transport gaze în urmă cu 100 de ani amplasau obligatoriu robineți de secționare, la o anumită distanță, care se puteau chiar închide automat o secțiune a conductei în situația ruperii conductei și astfel eliminând cantitățile de gaze pierdute și ușura reparația), iar politicienii nu ar fi forțat finalizarea rapidă a acestor conducte, fără analize serioase ale riscurilor de mediu pe care o rupere a conductei ar putea să le creeze, situţia ar fi fost alta.

Trebuie să înțelegem că dincolo de reparația acestor conducte, care tehnic nu ar trebui să fie de lungă durată, rămân problemele importante create de acest eveniment:

• cantitatea mare de gaze naturale ajunse în atmosferă. Emisiile de gaze cu efect de seră sunt echivalentul a jumătate din emisiile României timp de un an;
• dependența mare de aceste canale de aprovizionare influențează în cazul unor disfuncționalități puternic prețul gazelor. Prețul gazelor pe bursele europene după incidentele din Marea Baltică a crescut cu 20%;
• oprobriul public asupra gazelor naturale ca sursă sigură și curată.

Reziliența la schimbările climatice ar trebui să fie pusă în acord cu securitatea energetică

Creșterea anomaliilor în modelele climatice cunoscute reprezintă deja o provocare semnificativă pentru sistemele de electricitate și crește probabilitatea perturbărilor cauzate de climă.

În multe țări, frecvența sau intensitatea tot mai mare a evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, incendiile, cicloanele și inundațiile sunt cauza dominantă a întreruperilor pe scară largă.

Întreruperile recente din cauza incendiilor și valurilor de căldură din California și Australia demonstrează că sistemele electrice sunt deja expuse și în mare măsură afectate de pericolele climatice.

"Conform IEA în Statele Unite, ponderea evenimentelor meteorologice extreme atribuibile întreruperilor pe scară largă (care afectează cel puțin 50.000 de clienți) în ultimele două decenii a fost în medie de 90%, cu cel puțin 75% pe parcursul perioadei și toate (dacă nu aproape toate) evenimentelor din anumiți ani.

Tendințele emergente din sectorul electricității – și anume tranziția energetică, amenințările cibernetice și schimbările climatice – vor necesita o regândire a cadrelor tradiționale pentru asigurarea securității electrice, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu un mix între energia securitară curată (reprezentantă în viitor de MicroHidrocentrale, SMR și Centrale de Cogenerare) și energia regenerabilă", a conchis Dumitru Chisăliţă.

Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești

Ministerul Energiei a transmis recent că susține proiectul reactoarelor modulare mici în România, ca parte a strategiei de dezvoltare și consolidare energetică a țării. Pe 17 aprilie...

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...