Energia, mai scumpă ca niciodată. Specialiștii reclamă lipsa investițiilor. Când ar putea să se ieftinească ANALIZĂ

Majoritatea ţărilor din Europa se confruntă, de mai bine de un an, cu o creștere accelerată a costurilor de cumpărare a energiei, după reculul din 2020, când debutul pandemiei a contractat brusc consumul și prețurile s-au diminuat.

Perioada 2020-2021 a coincis, în cazul României, cu liberalizarea completă a piețelor de energie electrică și de gaze naturale pentru consumatorii casnici, iar percepția că liberalizarea este de vină pentru creșterea prețurilor nu reflectă corect cauzele reale.

Piețele de gaze naturale și de energie electrică se confruntă cu o situație fără precedent, la nivel european și local. Prețurile angro pe bursele europene de energie au atins un record istoric, de aproximativ zece ori mai mare decât nivelul de acum un an.

Investițiile în unități noi de producție ar fi soluția pentru prețuri competitive la energie, după cum au declarat specialiștii din domeniu pentru Ziare.com.

Pe partea de investiții în producția de energie electrică, România înregistrează cele mai mari întârzieri, prin comparație cu alte țări europene. În sectorul de producere a energiei din surse regenerabile din România nu am mai avut niciun fel de investiții, practic acestea fiind sistate de prin 2014 – 2015, principala cauză fiind desele modificări legislative. Mai mult, pe partea de gaze naturale, am asistat la stagnarea proiectelor de investiții în Marea Neagră.

Specialiștii în energie au declarat pentru Ziare.com că este greu să previzioneze cum vor evolua cotațiile pe piețele angro, care se confruntă în continuare cu o volatilitate mare.

”Într-o piață extrem de volatilă în această perioadă, care s-ar putea accentua în funcție de tendințele de temperatură în această iarnă, furnizorii sunt cei care asigură alimentarea cu energie și își asumă riscurile de achiziție a energiei. Furnizorii de energie cumpără ceea ce este disponibil pe piața angro. Prețurile de achiziție la care furnizorii cumpără gazele naturale și energia electrică au crescut la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii. Iar principalul motiv pentru majorarea prețurilor pentru consumatori este creșterea dramatică pe piețele angro”, au declarat pentru Ziare.com reprezentanții Federației Asociațiilor Companiilor de utilități din Energie (ACUE).

În baza informațiilor publice, costul furnizorilor cu achiziția energiei reprezintă, în medie, 40-50% din factura de energia electrică și 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achiziție se adaugă taxe de rețea, alte taxe și tarife. Marja brută de furnizare este, în medie, de maxim 5%.

Mulți specialiști din sectorul energetic au avertizat că adevărata problemă la care autoritățile împreună cu piața trebuie să găsească un răspuns este cum atragem cât mai repede și cât mai multe investiții în sector și cum diversificăm sursele de energie. Pe termen mediu și lung, doar un aport de producție de energie și gaze naturale poate conduce la temperarea pieței și prețuri competitive pentru populație și economie.

Realitatea ne arată că România nu mai poate să își asigure din surse interne necesarul de consum de energie, la prețuri competitive. Toată Europa trece printr-o perioadă în care cererea depășește oferta și prețurile sunt foarte ridicate, iar România este interconectată cu piața europeană.

“Situația actuală este excepțională și înțelegem eforturile autorităților de a identifica măsuri imediate pentru a reduce impactul creșterilor de prețuri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor. Totuși, măsurile de intervenție nu trebuie să afecteze funcționarea pieței și, implicit, tranziția pe termen lung și investițiile în surse de energie. Pe termen scurt, acoperirea unor părți din factura la energie pentru populație trebuie să se facă într-un mod țintit, în funcție de venit. Cele mai bune măsuri se vor putea asigura dacă se iau în considerare indicatorii care au în vedere un raport între venituri și cheltuielile cu energia la nivel de gospodărie”, a declarat Dana Dărăban, director executiv ACUE, pentru Ziare.com.

Țara noastră mai trebuie să impulsioneze eforturile în vederea unui consum energetic redus și a unei eficiențe energetice sporite prin măsuri de sprijin care să faciliteze decarbonizarea industriei. Acestea pot fi măsuri de reglementare sau financiare, iar intervenția guvernamentală în sprijinul inovării industriale este o parte necesară a mixului de politici în vederea tranziției energetice, adaugă ea.

Pentru încurajarea investițiilor necesare în noi capacități de producție, România trebuie să asigure predictibilitate în plan legislativ, capitol la care, din păcate, s-a remarcat prin decizii extreme, riscante pentru investitori, spun specialiștii.

Ce se întâmplă în Europa

Potrivit Biroului de Statistică al UE, Eurostat, inflația anuală în zona euro este de așteptat să fie de 5% în decembrie 2021, în creștere de la 4,9% în noiembrie 2021.

Privind principalele componente ale inflației din zona euro, energia este de așteptat să aibă cea mai mare rată anuală în decembrie (26%, față de 27,5% în noiembrie), urmată de alimente, alcool și tutun (3,2%, față de 2,2% în noiembrie), bunuri industriale neenergetice (2,9%, comparativ cu 2,4% în noiembrie) și servicii (2,4%, față de 2,7% în noiembrie).

Energia s-a scumpit chiar si de patru ori

Creşterea cotaţiilor la gaze şi drepturi de emisii de dioxid de carbon în Europa, în 2021, a provocat o majorare fără precedent a preţurilor angro la electricitate, care au ajuns să fie de patru ori mai mari comparativ cu cei cinci ani anteriori în Spania, Franţa, Germania sau Marea Britanie, relatează agenţia EFE.

Creşterea a fost generalizată în toate marile economii avansate, astfel că, potrivit indicelui Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), majorarea a fost de 64% dacă se compară cu această perioadă de referinţă, dar în nicio regiune atât de mare ca în Europa Occidentală.

În raportul său semestrial privind pieţele de electricitate, Agenţia Internaţională a Energiei semnalează că în ţările nord-europene preţurile angro au fost în ultimul trimestru din 2021 aproape triple faţă de cele din ultimele trei luni din anii 2016-2020. Dar, cu o medie de 96 de euro pe MWh, preţurile din această regiune au rămas la jumătate faţă de cele din Europa Occidentală.

În Statele Unite sau în Japonia, creşterile din ultimul trimestru al anului trecut au fost de 75%, respectiv 80%. În Australia avansul a ajuns la 174% în trimestrul al doilea, din cauza problemelor legate de lipsa de cărbune, dar s-au rezolvat şi asta s-a tradus ulterior printr-o scădere de 50% până în trimestrul IV, scrie Agerpres.

După ce a scăzut uşor în 2020, din cauza crizei provocate de covid, cererea globală de electricitate a crescut în 2021 cu 5,7%, ceea ce reprezintă cel mai mare avans dintr-un an în termeni absoluţi (1.500 TW) şi în termeni relativi cel mai semnificativ începând din 2010, când lumea se recupera după criza financiară. Numai China a fost responsabilă pentru jumătate din această creştere mondială a consumului, mai scrie EFE.

Pentru a răspunde la această cerere globală mare, s-a recurs în special la cărbune (+8,6%), sistemul care generează cel mai mult dioxid de carbon. Consecinţa a fost că 2021 a devenit anul în care electricitatea a atins recordul de emisii de gaze cu efect de seră, cu o creştere de 6,8%.

Regenerabilele au avut un avans de 6,2%, dar într-un ritm inferior consumului, şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul energiei nucleare (+3,5%) şi gazelor (+2,1%).

IEA estimează că anul acesta şi în următorii doi ani consumul va continua să se majoreze, dar cu un ritm inferior, de 2,7%. De asemenea, emisiile vor fi în creştere, dar mai mică (de 0,2% anual) deoarece expansiunea aşteptată a regenerabilelor (la 7,8%) nu va împiedica un avans al utilizării cărbunelui (la 0,3%) şi gazelor (0,7%). Şi în sectorul energiei nucleare se va înregistra un progres în ritm de 1,1%.

Cărbunele va continua să piardă teren semnificativ în America (-6,7% anual) şi în Europa (-10,7%), dar această scădere va fi compensată deoarece în China şi India vor continua să fie puse în funcţiune noi centrale pe cărbune.

Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, avertizează că, pentru a ajunge la emisii nete de carbon zero în orizontul lui 2050, aceste vor trebui reduse cu 55% până în 2030, însă, dacă nu va exista o schimbare radicală de politică din partea guvernelor, în realitate în următorii trei ani emisiile se vor menţine la acelaşi nivel.

"Asta nu numai că subliniază cât de departe suntem de drumul pentru emisii zero până în 2050, dar şi pune în evidenţă schimbările masive necesare pentru ca sectorul de electricitate să îşi îndeplinească rolul fundamental în decarbonizarea sistemului energetic", a semnalat Birol.

YouTube a găsit o nouă modalitate prin care să afișeze reclame. Când vor apărea

YouTube a introdus recent un nou tip de reclame, numite „Pause Ads”, care se declanșează în momentul în care utilizatorii pun pauză videoclipului pe care îl urmăresc. Noua abordare...

Vești proaste pentru iubitorii de cafea. Prețurile vor continua să crească: ”Dacă seceta persistă, nu vom avea boabe de vândut”

Preţurile la cafea îşi vor continua ascensiunea meteorică, în condiţiile în care vremea nefavorabilă, şi mai ales decizia cultivatorilor din Vietnam de a mai aştepta înainte de a-şi...