Cele mai importante investiții publice și private în energie regenerabilă în 2023. România, peste media europeană în sectorul verde

Ziare.com a analizat care sunt cele mai mari investiții în curs de realizare, precum și proiectele care deja participă la rețeaua națională de energie prin surse regenerabile.

Deși cadrul legislativ încă dă de furcă proprietarilor privați de fotovoltaice și jaloanele PNRR pentru energie verde sunt în urmă față de termenele limită dorite de guvern, investițiile private câștigă teren în România. Eurostat plasează România în top 10 din punctul de vedere al consumului de energie din surse alternative la nivel european, context în care peste 40% din acest consum este produs din surse regenerabile.

La finalul anului trecut, capacitatea totală de energie regenerabilă din România era de 11.650 MW, iar în perioada următoare ar putea fi puse în funcţiune proiecte noi de energie verde, cu o capacitate totală de 10.509 MW, dublând capacitatea României de a produce energie curată. În prezent în țara noastră funcționează peste 14 parcuri eoliene de mare anvergură și peste 21 de parcuri de panouri fotovoltaice.

Pentru a fi atinsă neutralitatea climatică (nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de câmp) la nivel global până în 2050, producția de energie regenerabilă ar trebui să crească de opt ori față de nivelul din 2021, iar investițiile anuale în sistemele de distribuție să se tripleze, arată o analiză recentă PwC, realizată pe baza datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

În România, investițiile în energie regenerabilă s-au intensificat în ultimii ani, dar mai este mult până la atingerea angajamentului din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC), arată PwC.

Proiecte private sau cu capital public-privat finalizate sau în dezvoltare

Cele mai mari parcuri eoliene din România

Parcul eolian Fântânele-Cogealac. Complexul este cel mai mare parc eolian din România și al treilea cel mai mare parc eolian onshore din Europa. Conform informațiilor prezentate de cursdeguvernare.ro, parcul eolian Fântânele-Cogealac, aflat pe teritoriul celor două localități din județul Constanța. Parcul Eolian Fântânele a fost proiectat pentru o putere finală de 347,5MW, cu un total de 139 de turbine grupate în 4 zone: Fântânele E, Fântânele V1, Fântânele V2 și Fântânele V3. În fiecare zonă este construită o stație de transformare de 110/33kV echipată cu un transformator de 80MVA. Parcul aparține investitorului CEZ Group și a fost construit între anii 2008 și 2012, investiția totală ridicându-se la peste 1 miliard de euro. În total, la Fântânele-Cogealac au fost instalate 240 de turbine eoliene de tip General Electric 2.5xl.

Parcul eolian Sălbatica, de lângă orașul Tulcea, a fost construit la nord de orașul Tulcea și are, în total, o putere instalată de 140 MW. Atât Sălbatica 1, cât și Sălbatica 2, au câte 35 de turbine eoliene cu o putere instalată de 2 MW fiecare. Investiția totală a fost de circa 100 de milioane de dolari. Parcul eolian este deținut de Enel Green Power România.

Parcul eolian Cernavodă are o putere totală instalată de 138 MW. Este al treilea în acest clasament cu cele mai mari parcuri eoliene din România. Aici se află 46 de turbine eoliene cu o putere instalată de 3 MW fiecare. Parcul eolian este deținut de Energias de Portugal, o companie publică de electricitate din Portugalia.

Pe lângă totalul celor 14 parcuri eoliene de mare anvergură de pe teritoriul României, mai multe proiecte urmează să intre în rețeaua de energie:

Eurowind Energy a început în luna iulie a acestui an construcţia parcului eolian de 48 MW de la Pecineaga, programat să devină funcţional în primul trimestru al anului 2025. Acesta va avea o capacitate de aproximativ 176.000 MWh / an, putând alimenta până la 48.000 de gospodării cu energie verde. Parcul eolian presupune o investiţie de 79 de milioane de euro.

Cele mai mari parcuri de energie solară din România

Centrala electrică fotovoltaică de la Ciuperceni, județul Satu Mare – 56 MW (operată de GPSB Solaris 48 SRL). Cunoscută și sub numele de Parcul Solar Livada, centrala electrică din satul Ciuperceni este construită pe o suprafață de 135 de hectare și se află pe locul întâi în acest clasament cu cele mai mari parcuri de energie solară din România, conform cursdeguvernare.ro. Au fost instalate 230.000 de panouri fotovoltaice, după o investiție de 105 milioane de euro.

CEF Izvoarele, județul Giurgiu Parcul fotovoltaic este al doilea cel mai mare parc fotovoltaic din România, construit pe o suprafață de 125 de hectare și având 215.000 de panouri ce produc curent electric.

CEF Slobozia, județul Giurgiu. Parcul solar din comuna Slobozia din județul Giurgiu este al treilea cel mai mare parc solar din România. Este construit pe o suprafață de 113 hectare și este alcătuit din 180.000 de panouri fotovoltaice. A fost finalizat în septembrie 2013 după o investiție de 100 de milioane de euro. Generează circa 60 GWh pe an.

După totalul celor 21 de parcuri fotovoltaice mari din România, mai multe proiecte sunt în prezent în derulare sau pe cale să intre în funcțiune.

Parapet, companie de construcții în sectorul energiei solare cu sedii la Cluj-Napoca și Nurnberg, și Blue Line Energy, producător de energie din surse regenerabile, a anunțat finalizarea construcției unei centrale fotovoltaice de 1,1 MW, instalată în incinta parcului eolian Beștepe, județul Tulcea, potrivit unui anunț al companiilor citat de Economica.net în iulie 2023.

Proiecte de investiții private sau cu capital public-privat anunțate recent

Cel mai mare proiect avizat recent, pentru investiţiile din cel de-al doilea val de energie verde, a primit ATR-ul (avizul tehnic de racordare la reţea) la finalul anului 2022. Este vorba despre un parc eolian de 441 MW, o investiţie de circa 353 de milioane de euro, care va fi realizat în Buzău. Compania de proiect se numeşte First Look Solutions. Spre comparaţie, cel mai mare parc eolian care funcţionează acum, Fântânele Vest, deţinut de cehii de la CEZ, are o putere finală de 347,5MW.

INVL Renewable Energy Fund I, administrat de INVL Asset Management, cea mai importantă companie de gestionare a activelor din Lituania, a strâns 5 milioane de euro de la investitori pentru construcția de parcuri solare în România și Polonia, relevă date analizate de Profit.ro în iunie 2023. Renewable Energy și-a început activitatea în România vara trecută, fondul anunțând atunci că va investi aproximativ 120 milioane euro în dezvoltarea a două parcuri solare preluate de la companii locale, cu o capacitate totală preconizată de 166 MW.

Portofoliul de proiecte în curs de dezvoltare din România a fost extins ulterior la 8 parcuri fotovoltaice, cu o capacitate agregată de aproape 443 MW și un necesar de investiții estimat la peste 330 milioane de euro. Construcția parcurilor este estimată să fie finalizată la sfârșitul anului 2025.

Grupul petrolier francez TotalEnergies a achiziționat un portofoliu format din cinci proiecte solare, localizate în zona de nord-vest a României, de la compania germană PNE. Punerea în funcțiune a celor cinci parcuri solare preluate acum va permite TotalEnergies, începând cu anul 2025, să furnizeze clienților B2B din România energie electrică verde produsă local, prin acorduri de achiziție de energie (PPA), arată Profit.ro.

OMV Petrom a semnat un acord în luna iunie 2023, pentru achiziţionarea mai multor proiecte pentru construcţia de parcuri fotovoltaice în judeţul Teleorman, cu o putere instalată de aproximativ 710 MW. Proiectele sunt dezvoltate de compania daneză Jantzen Renewables ApS, iar finalizarea tranzacţiei este estimată pentru trimestrul al doilea al anului 2024, când proiectele vor ajunge la stadiul "gata de construit ("ready-to-build").

Compania Shikun & Binui Europe, prin susbsidiara din România, va construi în comuna ieșeană Deleni un parc eolian cu 12 turbine cu o putere individuală de maximum 6 MW și o putere totală de maximum 72 MW/h, conform documentelor consultate de Apix.ro. Proiectul a intrat în faza de avizare la instituțiile de resort.

Conglomeratul danez European Energy vizează dezvoltarea unor centrale pentru producerea de hidrogen verde şi e-metanol în România, după ce compania a anunţat finalizarea, în acest an, a celei mai mari instalaţii din lume de producţie a celor două tipuri de combustibil. În context, compania daneză va finaliza, în 2023, construcţia celei mai mari instalaţii din lume de producţie a e-metanolului şi a hidrogenului verde, care va fi probabil şi cea mai mare fabrică comercială de energie regenerabilă la un cost competitiv, conform unor informații furnizate de Economica.net la finalul lunii iulie 2023.

Monsson, cel mai mare dezvoltator de proiecte de energie verde din România, a semnat un acord cu Rezolv Energy pentru finalizarea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, în judeţul Arad, până la sfârşitul primului trimestru din 2023, transmitea AGERPRES la finalul anului trecut. Proiectul se află încă în derulare și va avea o putere instalată de 1.044MW.

Planurile Ministerului Energiei și Agriculturii pentru 2030

Prin versiunea Strategiei pe Termen Lung pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (STL) notificată de România către Comisia Europeană în aprilie 2023, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030 crește la 36,3%. Per total, prin PNIESC 2021-2030, România și-a propus ca, în perioada 2021-2030, să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW de capacități de producție de energie din surse regenerabile.

„În ceea ce priveşte România, avem un plan ambiţios de investiţii până în 2030. Este vorba în principal de 7 Gigawaţi de energie din surse regenerabile care vor veni din surse diferite. Avem aici reprezentanţi de la Nuclearelectrica şi noi considerăm energia nucleară drept una fără emisii, deci energie verde.

Vor veni, de asemenea, de la potenţialul masiv de energie eoliană offshore şi suntem acum în procesul de finalizare a legislaţiei şi în consultare publică, iar la toamnă vom avea legislaţia pentru aceste capacităţi eoliene offshore şi desigur că sperăm să utilizăm toate aceste capacitaţi pentru şi acest proiect important (cablul submarin din Marea Neagă n.r) să transportăm energie din Marea Caspică prin Marea Neagră şi spre restul Europei”, a declarat Sebastian Burduja în luna iulie 2023.

Pe schema de finanţare deschisă anul trecut de Ministerul Energiei, cu alocare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au aplicat peste 700 de companii, din care 500 de aplicanţi au intrat în etapa finală de finanţare, după ce au obţinut punctajul necesar şi au respectat toate cerinţele solicitate.

România urmează să lanseze în curând prima rundă de licitații pentru un scheme de suport prin contract-for-difference (CfD) pentru energii regenerabile, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectele de energie eoliană pe uscat și proiectele de energie solară fotovoltaică cu o capacitate totală de 2.000 MW vor fi susținute prin intermediul unui scheme CfD pe o perioadă de 15 ani. Licitația va avea loc în luna următoare în septembrie 2023, iar licitatorii de succes sunt așteptați să fie anunțați în noiembrie. O notă informativă pentru licitatori va fi publicată înainte de lansarea oficială a licitației și va fi disponibilă pe site-ul Ministerului Energiei.

Cadrul legislativ, Guvernul și tensiunile cu mediul privat: Parcurile eoliene din extravilan

Anul acesta și pe plan legislativ au apărut propuneri pentru a permite construirea proiectelor de energie regenerabilă în extravilan fără aprobarea prealabilă a unei documentații de urbanism, inclusiv a lucrărilor pregătitoare, cum ar fi lucrările de foraj și excavații în legătură cu unitățile care produc energie electrică și hidrogen din surse regenerabile.

În mai 2023, a fost publicat Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 70/2023. Cadrul legislativ permite Ministerului Agriculturii să instituie o nouă schemă de ajutor de stat, finanţată din Fondul pentru Modernizare, cu un buget total de 500 milioane euro care se va implementa în perioada 2023-2028. În baza acestei scheme, se vor lansa mai multe apeluri de proiecte, cu un buget mediu anual de 150 milioane euro, cu scopul de a finanţa noi capacităţi de producţie a energiei solare şi eoliene, dar şi a capacităţilor de stocare a energiei produse de aceste instalaţii.

Nu este singura inițiativă care pleacă din guvern pentru a încuraja investițiile în energie regenerabilă. Cu toate acestea, încă de la începutul anului au început să apară tensiuni între executiv și mediul privat. Industria regenerabilelor a acuzat deschis guvernul că defavorizează operatorii privați, când permite doar firmelor de stat să producă energie din surse regenerabile pe mai mult de 50 de hectare.

Potrivit unei analize Economedia din februarie, în anul 2022 a intrat în vigoare o limită de 50 ha pe care să se poată amplasa capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile. Însă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale a susținut că aceasta a creat „un blocaj total al dezvoltării unor astfel de proiecte, pe terenurile categoria V, neproductive, degradate, ale statului român”.

Astfel, statul român și-a propus să schimbe legislația și vrea ca limita de 50 ha să nu se aplice pentru terenurile agricole situate în extravilan pe care se amplasează obiectivele de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile declarate de interes național. Problema parcurilor eoliene este încă dezbătută activ și o soluție clară nu s-a găsit până în prezent.

Unde se plasează România la nivel European, privind energia regenerabilă

Conform datelor Eurostat, producţia de energie electrică din surse regenerabile a crescut cu 5%, în 2021, în timp ce ponderea energiei verzi în total consum la nivel european a ajuns la 37,5%.

Aceeaşi statistică plasează România în Top 10 din punctul de vedere al consumului de energie din surse alternative, context în care peste 40% din acest consum este produs din surse regenerabile, fiind peste media europeană şi în faţa unor ţări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic, cum este cazul Italiei, Franţei sau Poloniei, arată AGERPRES într-un comunicat din martie 2023.

Topul ţărilor cu cel mai mare consum de energie din surse regenerabile este condus de Austria (76,2%), urmată de Suedia (peste 75%) şi Danemarca, fiind completat de Portugalia şi Croaţia.

Potrivit celor mai recente date de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la finalul anului trecut, capacitatea totală de energie regenerabilă din România era de 11.650 MW, iar în perioada următoare ar putea fi puse în funcţiune proiecte noi de energie verde, cu o capacitate totală de 10.509 MW, dublând capacitatea României de a produce energie curată.

În 2023 ar urma să fie puse în funcţiune instalaţii eoliene de 300 MW şi fotovoltaice de 372 MW, în 2024 de 276 MW, respectiv 2.786 MW, şi în 2025 de 4.163 MW, respectiv 991 MW, conform datelor transmise ANRE de Transelectrica și citate de spotmedia.ro. Totodată, în 2026 sunt preconizate a fi puse în funcţiune capacităţi eoliene de 893 MW şi fotovoltaice de 449 MW şi în 2028 capacităţi eoliene de 279 MW.

La finalul anului 2022, capacitatea totală de energie regenerabilă instalată în sistemul electroenergetic din România era de 11.650 MW, din care 6.642 MW hidroenergie, 1.426 MW fotovoltaic, 3.027 eolian. La aceasta se adaugă 134 MW în instalaţii de producere a energiei pe bază de biomasă/biogaz/deşeuri, 4 MW pe bază de căldură reziduală/geotermal şi 417 MW de la prosumatori.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...