România, cu temele făcute pe jumătate în fața Comisiei Europene. Criticile dure și recomandările urgente de reformă privind planul național pentru energie și climă

Comisia Europeană a exprimat nemulțumiri serioase față de modul în care România a prezentat proiectul revizuit al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2023-2030.

Conform documentelor Comisiei, România a depus proiectul cu întârziere, pe 31 octombrie 2023, ceea ce a limitat timpul Comisiei pentru evaluare și formularea recomandărilor. Criticile Comisiei se concentrează pe mai multe aspecte care vizează insistențele legate de îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind neutralitatea energetică și adaptarea la schimbările climatice. Comisia Europeană a pus un accent strict pe eforturile în plus pe care țara noastră trebuie să le facă la nivelul captării și stocării carbonului, pentru gestionarea eficientă a resurselor forestiere, utilizarea surselor regenerabile de energie, eficiența energetică, combaterea sărăciei energetice și consolidarea rezilienței sistemului energetic. Totodată, Comisia a subliniat importanța cooperării regionale și a participării publice în procesul de elaborare a planului, precum și necesitatea alinierii cu obiectivele mai largi ale Uniunii Europene în domeniul climei și energiei.

Pe scurt, România a trimis Comisiei Europene un plan echivoc, incomplet și evaziv, care nu conține obiective clare legate de politicile și reformele de mediu pe care trebuie să le implementeze în următoarele două decenii, nu se bazează pe estimări comprehensive și nu are în vedere aderarea la țintele de adoptare a energiei regenerabile impuse de UE până în 2030.

Pentru început, Comisia a identificat deficiențe mari în ceea ce privește obiectivele și măsurile României pentru energia regenerabilă, subliniind absența unor politici adecvate necesare pentru o tranziție verde eficientă. În documentul prezentat, România propune o țintă de 34% surse regenerabile până în 2030, în timp ce Comisia solicită o creștere a acestei ținte la cel puțin 41%, în concordanță cu obiectivele mai ambițioase ale UE.

Recomandările Comisiei Europene privind proiectul actualizat al planului național integrat de energie și climă (NECP) al României pentru perioada 2021-2030 sunt structurate în mai multe puncte cheie:

Cele mai mari probleme identificate de Comisia Europeană

România a predat proiectul său actualizat pe 31 octombrie 2023. Comisia Europeană a avut un timp limitat pentru evaluare, având în vedere termenul final pentru planurile actualizate de energie și climă conform Regulamentului (UE) 2018/1999.

În cadrul planului REPowerEU și a ciclurilor Semestrului European 2022 și 2023, s-a pus accent pe nevoile de reformă și investiții ale statelor membre legate de energie și climă pentru a consolida securitatea energetică și accesibilitatea, accelerând tranziția verde și echitabilă.

Totodată, se acordă o atenție deosebită țintelor, obiectivelor și contribuțiilor și politicilor și măsurilor conexe pentru a livra rezultaet concrete prin planul REPowerEU, în scopul reducerii rapide a dependenței de combustibilii fosili ruși.

Recomandările Comisiei vizează o privire de ansamblu asupra implementării tehnologiilor CCUS la nivel național, inclusiv informații despre volumele anuale de CO2 planificate să fie capturate până în 2030 și despre infrastructura de transport și capacitatea de stocare a CO2. Un alt element care a lipsit complet în planul trimis de România este identificarea pericolelor potențiale ale schimbărilor climatice și analizarea vulnerabilităților și riscurilor climatice care ar putea afecta zonele relevante, populațiile și sectoarele.

Recomandările iau în considerare necesitatea de a accelera integrarea pieței interne de energie pentru a consolida rolul flexibilității și a proteja consumatorii. Este esențial, au subliniat europenii, să se asigure investiții suficiente în cercetare și inovare în domeniul energiei curate pentru a stimula dezvoltarea și capacitățile de fabricație.

România pare să fi ignorat cu desăvârșire Regulamentul UE și Acordul de la Paris

Semnalele de alarmă trase de Comisia Europeană se bazează pe angajamentele asumate de România sub Acordul de la Paris pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili și pe importanța eliminării subvențiilor pentru combustibili fosili. Europenii sunt neîncrezători că, în forma actuală a planului trimis de România, proiectul planului actualizat oferă o prezentare concretă a necesităților de investiții pentru a atinge obiectivele, țintele și contribuțiile pentru toate dimensiunile Uniunii Energetice.

Potrivit evaluării Comisiei, România nu a identificat în profunzime impactul social al tranziției climatice și energetice și nu a conturat măsuri și politici adecvate care să însoțească o tranziție justă. Mai mult, s-a observat o lipsă de consecvență a măsurilor naționale cu obiectivul de neutralitate climatică și progresul în adaptare, conform Regulamentului (UE) 2021/1119.

Europenii au punctat și că ideile conturate de Guvernul Român nu iau în calcul participarea publică cuprinzătoare și într-un cadru rezonabil a autorităților locale și a societății civile în elaborarea planului și recomandă o intensificare a cooperării regionale cu statele membre învecinate în cadrul Grupului la Nivel Înalt de Conectivitate Energetică Centrală și Sud-Est Europeană, inclusiv în domeniile interconectivității, energiei regenerabile, eficienței energetice și pieței interne.

De asemenea, Comisia a remarcat lipsa unor proiecții clare și măsuri detaliate privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și captarea carbonului. Se evidențiază un decalaj semnificativ între obiectivele naționale ale României și necesitățile de acțiune mai ambițioase pentru a respecta Regulamentul privind partajarea efortului (ESR). În plus, proiectul nu prezintă o strategie clară pentru creșterea contribuției sectorului funciar la obiectivul global al UE privind schimbările climatice.

Problemele României legate de eficiența energetică

În ceea ce privește eficiența energetică, deși proiectul este cuprinzător, anumite cerințe din Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică nu au fost îndeplinite în totalitate. În plus, proiectul nu include ținte specifice pentru stocarea energiei sau o strategie de lungă durată în acest sens. Comisia solicită României să consolideze reziliența sistemului energetic, stabilind obiective clare pentru stocarea energiei și pentru reducerea consumului de gaze.

România a fost somată să dezvolte politici și măsuri suplimentare eficientizare a costurilor, inclusiv pentru sectorul de transport și pentru emisiile non-CO2, cum ar fi metanul și N2O din energie și agricultură, explicând impactul lor așteptat pentru a atinge ținta națională de reducere a gazelor cu efect de seră cu -12.7% în 2030 față de nivelurile din 2005.

În privința sărăciei energetice, proiectul României oferă o viziune generală, dar nu stabilește un obiectiv concret de reducere a acesteia. Lipsesc, de asemenea, măsuri și ținte specifice pentru sprijinirea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor de energie curată, precum și un plan detaliat pentru prioritățile de cercetare și inovare specifice sectorului energetic pentru 2030 și 2050.

Țara noastră trebuie, potrivit ultimelor recomandări, să ofere un plan pe termen lung pentru implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă pe următorii 10 ani, cu o perspectivă până în 2040, inclusiv ținte indicative pentru tehnologii inovatoare de energie regenerabilă până în 2030.

Totodată, este necesar să dezvoltăm politici și măsuri detaliate și cuantificate pentru a atinge contribuția națională la ținta obligatorie de energie regenerabilă a Uniunii de cel puțin 42,5% în 2030, iar planul trebuie de asemenea să includă o evaluare a aprovizionării interne cu biomasă forestieră pentru scopuri energetice în perioada 2021-2030, conform criteriilor consolidate de sustenabilitate.

Printre alte măsuri obligatoriu de luat și deficiențe surprinse de document se numără și caracterul imperativ al asigurării unui stoc național de clădiri extrem de eficiente din punct de vedere energetic și decarbonizat și pentru a transforma imobilele existente în clădiri cu zero emisii până în 2050.

România mai trebuie să stabilească obiective clare pentru îmbunătățirea capacității de interconexiune electrică și să identifice o cronologie clară pentru implementarea proiectelor conexe.

Comisia a stabilit un termen de șase luni, până pe 30 iunie 2024, pentru ca România să aducă clarificări și să alinieze proiectul PNIESC la recomandările europene, în contextul obiectivelor revizuite ale pachetului „Fit for 55” și planului REPowerEU. Această situație a surprins actorii din piața energetică românească, în special după ce un draft al PNIESC a apărut pe site-ul Comisiei Europene fără a fi fost supus dezbaterii publice în România.

Petrom va testa la Petrobrazi o instalație de captare și utilizare a carbonului. Care sunt mizele pentru reducerea emisiilor de carbon

OMV Petrom va testa la rafinăria Petrobrazi o nouă tehnologie de captare și utilizare a carbonului, începând cu luna iunie, arată un comunicat de presă al companiei. Testele sunt parte...

Sonos și-a actualizat complet aplicația. Cu ce funcții noi vine

Sonos a dezvăluit recent cea mai nouă restructurare a aplicației sale, cu scopul de a optimiza experiența de streaming audio. Noua versiune a aplicației Sonos le permite utilizatorilor să...