Erorile investițiilor în energia regenerabilă din România. Producem fără să ne gândim la stocare și la eliminarea risipei

Deși avem un potențial fotovoltaic și eolian în marje decente și avântul către investiții în energia regenerabilă a fost vizibil în ultimii ani, România se află încă pe ultimele locuri în topurile europene în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor autoimpuse de combatere a schimbărilor climatice.

Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă, a semnalat în cadrul emisiunii Business Focus moderată de Ziare.com care ar trebui să fie în realitate prioritățile țării noastre pentru a ne asigura independența energetică în deceniile viitoare, contextualizând necesitatea reactoarelor modulare mici și a hidrogenului în procesul de stocare a energiei provenite din solar și eolian.

România nu se află neapărat în rândul premianților europeni, în ceea ce privește numărul de ore de iluminat solar, dar nici în rândul țărilor cu potențial redus din punctul ăsta de vedere. Potrivit explicațiilor expertului în energie, ne regăsim în zona de mijloc, are undeva între 1900-2100 de ore de iluminare solară, ceea ce ne plasează la mijlocul clasamentului european din punct de vedere al potențialului fotovoltaic.

În același timp, la nivelul României există câteva zone care sunt favorizate, în special în sud-estul și sudul țării, unde numărul de ore de iluminat solar este mai ridicat decât în nord sau regiunile care se găsesc la atingere mai mare, acolo unde nebulozitatea este mai ridicată. Suntem totuși într-o zonă relativ favorizată față de alte țări din UE și, tocmai de aceea, trebuie să fructificăm potențialul pe care îl avem, explică Dumitru Chisăliță.

Evoluția investițiilor în energia regenerabilă în România

În ceea ce privește istoria implicării României în includerea energiei regenerabile în mixul energetic național, 2008-2012 a fost primul salt în acest sens, potrivit specialistului.

„Primul imbold s-a bazat pe o schemă de sprijin din în acea perioadă, care ulterior a dispărut. Avântul a reapărut odată cu diversele programe europene lansate care au stimulat și stimulează în continuare energia verde, cum ar fi apariția Green Deal-ului, după anul 2019. Lucrurile acestea au fost favorizate și de conflictul care a izbucnit în Europa și care, practic, a permis apariția și altor tipuri de programe și altor tipuri de finanțări, toate impulsionând foarte mult dezvoltarea energiei regenerabile în România, inclusiv cea bazată pe fotovoltaic. Nu în ultimul rând, legea prosumatorilor, care a fost mult timp ținută la sertar și care, practic, a apărut în urmă cu trei ani în România, a fost favorizantă pentru dezvoltarea autoproducerii de energie electrică”, a explicat Dumitru Chisăliță.

În prezent, potrivit unei analize recente realizate de Asociația România Inteligentă, „România a patra țară din Europa, sub aspectul reducerii emisiilor de CO2 față de anul 1990, se poziționează public în permanență ca o țară dornică să fie varful de lance al tranziției în vederea prevenirii schimbărilor climatice, acceptând de mult prea multe ori, mult prea ușor, unele din obiectivele propuse de UE în acest domeniu. Dar, analizând situația în care se găsește România, sub aspectul îndeplinirii obiectivelor singur asumate (pe baza datelor din rapoartele Comisiei UE), se poate observa că la majoritatea direcțiilor, ne găsim în grupul țărilor care ocupă ultimele locuri în UE.”

Expertul a contextualizat reperele oferite în analiză prin faptul că, din anul 2023, România a început să monitorizeze modul în care fiecare țară își respectă și încearcă să-și atingă țintele stabilite vizavi de schimbările climatice. Din păcate, la foarte multe capitole am identificat în aceste rapoarte că România este plasată pe ultimul loc. Chiar dacă ne aflăm pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon raportate la anul 1990, suntem, totuși, într-o fază conjuncturală.

Practic, a explicat expertul în energie, ca și celelalte patru țări est-europene care se găsesc în fruntea noastră, am redus emisiile de dioxid de carbon nu ca urmare a unor programe, politici sau investiții deosebite făcute în retehnologizare și eficiență energetică, ci ca urmare a închiderii producției energofage care exista atât în România, cât și în celelalte țări fruntașe la acest capitol.

„Deci, cumva, lucrurile au fost conjuncturale. Noi nu ne-am propus, de fapt, să reducem emisiile de carbon. Noi, pur și simplu, din considerente de natură economică, luând în calcul performanțele și rentabilitatea acestor întreprinderi, le-am închis și o consecință a fost reducerea de dioxid de carbon. Dacă ne găsim și într-o zonă fruntașă, este aproape întâmplător. În rest, atunci când vorbim de alte măsuri pe care ni le-am asumat și ar trebui să le îndeplinim, fie că vorbim la numărul de imobile reabilitate anual pentru a se reduce pierderile energetice prin clădiri, fie că vorbim de creșterea producției de biocombustibil sau de alte ținte, din păcate nu ne regăsim într-o zonă fruntașă, ci din contră, în plutonul codaș al UE”, a punctat Dumitru Chisăliță.

În ultimii trei ani, panourile fotovoltaice au ținut trendul investițiilor, însă în ultimii 15 ani, energia eoliană a ocupat locul fruntaș. Potrivit explicațiilor oferte de expertul în energie, energia eoliană a avut un impact foarte puternic, chiar dacă în ultima vreme mai puține ferme eoliene au fost puse în funcțiune.

Astfel, este foarte important de reliefat faptul că odată cu creșterea în popularitate a unei anumite nișe de exploatare în energia regenerabilă, au existat anumiți factori care au încurajat dezvoltarea și au și blocat dezvoltarea unei anumite tehnologii. „Din păcate, de exemplu, sunt foarte puține situații concrete în care s-au pus în funcțiune proiecte hibride între solar, eolian și baterii pentru stocare. Deși este o variantă mai avantajoasă din foarte multe puncte de vedere, vine la pachet cu costuri suplimentare care înseamnă o valorificare mai mică pe piață, consumatori mai nemulțumiți, dar și investitori mai mulți. Și atunci cumva oamenii încearcă să identifice acele soluții care sunt simple, ieftine, ușor vandabile”, a explicat Chisăliță.

Eolienele offshore din Marea Neagră: un proiect foarte valoros care trebuie neapărat însoțit de mijloace de stocare pe termen lung

La finalul anului trecut, Guvernul a dat undă verde proiectului Legii privind energia eoliană offshore, propunere legislativă care a fost înaintată Parlamentului pentru a fi adoptată. Contextul mai mare al proiectului este și Obiectivul Strategiei Offshore a Comisiei Europene care este de a avea o capacitate instalată de cel puțin 60 GW de energie eoliană offshore până în 2030 și 300 GW până în 2050. Expertul în energie a explicat faptul că există un potențial foarte mare pentru energia eoliană în Marea Neagră, care a fost identificat într-un studiu realizat în urmă cu doi ani și care se bazează pe diversele măsurători făcute în largul coastei românești a Mării Negre.

Calculele arată că aici, curenții de aer sunt mult mai prezenți decât la nivelul uscatului, au o constanță și o amplitudine mai mari, ori toate acestea practic fac ca amplasarea unor turbine eoliene în zona marină să permită obținerea unei cantități foarte mari de energie electrică. „Această abordare trebuie să fie însoțită de diverse investiții care trebuie răspândite. Este o rezolvare realizată de această zonă, de o tehnologie mult mai complexă decât tehnologia onshore și de o colaborare a autorităților române pentru a da drumul la acest proiect. În ultimul rând, aceste cantități foarte mari de energie electrică care ar putea să fie produsă trebuie să fie transportate.

Noi avem în momentul de față o gâtuire puternică a sistemului energetic național în zona Dobrogei. Apariția acestor cantități mari de energie tot în această zonă care deja este blocată ridică mari probleme din punct de vedere al debușeului către alte zone din țară acolo unde ar fi necesar. Tocmai de aceea cred că inițiativa trebuie să vină la pachet cu alte abordări, care să ia în considerare, în primul rând, dezvoltarea unor culoare de transport a energiei electrice, și aici fac trimitere la hidrogen. Dacă ar fi să calculăm cât putem să transportăm prin șapte magistrale de energie electrică, rezultatul echivalează cu cât putem să transportăm printr-o conductă foarte mare cu hidrogen. Este un element foarte important de care trebuie să ținem seama, dacă vrem să și folosim energia din Marea Neagră.”

Expertul a punctat și faptul că energia eoliană și cea solară au parte de o variabilitate foarte mare, atât pe termen scurt cât și pe termen lung. În momentul în care ne bazăm tot mai mult pe energie eoliană sau pe energie solară, trebuie să fim pregătiți că cu backupuri tot mai puternice și ieftine.

În momentul în care ne propunem să exploatăm energia din Marea Neagră, alături de proiectele care sunt deja în zona onshore, probabil că vom atinge ținta de 50% energie regenerabilă din energia consumată în România, dar ea nu poate să vină fără să existe un pachet cu elemente specifice de înmagazinare energiei și compensare a momentelor când aceasta nu se mai produce. Iar cele două metode reale care pot să țină față sistemului energiei naționale, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere economic, sunt hidrogenul și reactoarele modulare mici (SMR-urile).

Reactoarele modulare mici: explicații importante legate de NuScale și de pontențialul de stocare necesar pentru viitorul mixului energetic românesc

În România, Alianța Industrială Europeană pentru Reactoarele Modulare Mici (SMR) își propune să faciliteze și să accelereze dezvoltarea, demonstrarea și implementarea SMR-urilor în Europa până la începutul anilor 2030. Subiectul este un pic controversat fiindcă s-a vorbit mai ales în presă despre cum NuScale au renunțat la inițiative similare în SUA însă la noi încă merge mai departe cu proiectul, însă Dumitru Chisăliță a oferit lămuriri menite să traseze o linie clară între interesele de pe piața locală americană și prioritățile autorităților privind mixul energetic și ceea ce ar trebui să avem noi în vedere când privim potențialul energetic al energiei nucleare la noi în țară.

Potrivit explicațiilor expertului, energia nucleară este o parte integrantă deosebit de importantă dintr-un mix energetic echilibrat, care conține tehnologii aducătoare de predictibilitate, cu un grad mai redus de dependență energetică și un grad mai înalt de securitate și siguranță energetică.

„Practic, noi încet-încet ne-am atins limita la nivelul Europei în ceea ce privește creșterea energiei regenerabile. Să nu uităm că pentru fiecare energie regenerabilă trebuie să avem backup un aceeași cantitate de energie fosilă (epuizabilă și poluantă) sau hidraulică. Astfel încât trebuie să mergem către surse de energie nepoluante, care tehnic se pot obține și vin cu costuri mici.”

Expertul a pus accentul pe faptul că avantajul SMR-urilor este că, spre deosebire de reactoarele mari, acestea pot fi scoase sau reintroduse rapid în funcțiune, putându-se crea o dispecerizare cu ajutorul lor, având o flexibilitate mult mai mare astfel în funcție de necesitate.

Tehnologia SMR-urilor este în cea mai mare parte superioară oricăror centrale nucleare existente în acest moment. „Suntem absurzi. Acceptăm o centrală nucleară care are aproape 50 de ani vechime, cu o construcție standard pentru acea vreme, și nu acceptăm o tehnologie de 10-20 de ori mai îmbunătățită. Apoi, NuScale nu a renunțat la nimic în America. Acolo a existat o alianță stabilită de guvernul american din care făceau parte mai multe tipuri de asociații, NuScale fiind doar unul din membri. Minicipalitățile locale au niște interese, inclusiv de natură politică, care țin de faptul că alegătorii lor sunt interesați să vadă în ei niște buni samariteni care reduc costurile. Astfel, primăriile au fost cele care au renunțat la NuScale motivând că sunt forme de energie mai ieftine pe piață. Iar abordarea este corectă în America, având în vedere că Statele Unite sunt cei mai mari producători de gaze de șist din lume, iar gazele naturale sunt de patru-cinci ori mai ieftine decât în alte părți ale lumii”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Acesta a continuat să puncteze că nu poate fi comparată situația din Europa sau în România cu ceea ce se întâmplă în SUA. Acolo au renunțat ceilalți parteneri, într-un an electoral, și nu compania care este prezentă și pe piața românească. Mai mult, o distincție importantă care trebuie făcută între cele două situație este și că proiectul de la Doicești este realizat de trei companii, NuScale, alături de o companie privată și alta de stat românești, care nu au de-a face cu clasa politică și care se va baza pe eficiențe energetice și financiare date de rațiuni de business.

„În același timp, noi avem noi avem o mare problemă: Cum ne încălzim în 2050? Una dintre puținele abordări pe care le avem, care poate să fie tehnic, fezabil posibilă, și totodată acceptabilă din punct de vedere al prețului, este folosirea energiei termice generate de aceste SMR-uri în aglomerări urbane. Nu avem multe alternative.”

Reactoarele modulare mici de la Doicești se află deocamdată într-o fază de analiză din diverse puncte de vedere: geologic, tehnic, și din punct de vedere al impactului asupra mediului. Dumitru Chisăliță a explicat că nu avem încă o certitudine că pe suprafața fostei termocentrale de la Doicești, de lângă Târgoviște, se va construi ceva. După faza de analiză, dacă toate cerințele vor fi respectate, se va trece la etapa a doua, care ține de fezabilitate și proiectare, în concordanță cu standardele internaționale. După ce vor fi finalizate diferitele avize și autorizări la nivel național și internațional, vor putea fi construite reactoarele și puse în funcțiune, cel mai probabil în apropierea anilor 2030, a explicat specialistul.

Prioritățile reale ale României din punct de vedere energetic: eficiența energetică este acțiunea 0 pe care ar trebui să o întreprindă țara noastră

Potrivit explicațiilor oferite de expertul în energie, prima acțiune pe care ar trebui să o întreprindă România din punct de vedere al politicilor de mediu constă în asigurarea eficienței energetice. „În topul european al ineficienței energetice se găsește România. Înainte să mă apuc să investesc în a produce, trebuie să investesc să nu mai risipesc. Noi suntem ineficienți în domeniul rezidențial: avem undeva de două-trei ori mai multe pierdere energetice în case decât media europeană și suntem ineficienți în majoritatea industriilor, inclusiv în mobilitate.”

Investițiile în eficiență înseamnă o abordare inginerească, inteligentă, profesionistă care vine la pachet cu riscul ca indicatorii propuși la începutul procesului să nu fie atinși. În același timp, marjele de profit sunt în general mici în cadrul acestui tip de investiții pentru că în general recuperarea inputului nu se vede imediat, ci în timp: „În momentul în care eu am pus o turbină și i-am dat drumul, o văd, se învârte, contorul merge, dar când mă apuc de eficiență energetică am nevoie de o perioadă până să constat că investiția făcută este una rentabilă. dar nu se vede imediat.”

Astfel, expertul a punctat că o cale de a nu ne mai afla pe ultimele locuri la nivel european când vine vorba de lupta împotriva schimbărilor climatice din păcate constă într-o serie de acțiuni care nu vin la pachet cu profituri imediate nici pentru autorități, nici pentru mediul privat, ceea ce duce ca astfel de inițiative să se afle perpetuu în plan secund sau terț, deși pe termen lung ne costă cel mai mult.

Pe locul doi în ceea ce privește prioritățile ideale ale țării în privința politicilor de mediu ar trebui să se plaseze dezvoltarea lanțurilor de economie circulară. „Noi, din păcate, suntem foarte risipitori pe foarte multe resurse, inclusiv cele circulare care puteau să fie folosite în România și cred că acest lucru ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie de rangul doi ca și prioritate în România.”

Pe locul trei ar trebui să fie investițiile în stocarea de energie și în dezvoltarea acelor posibilități de echilibrare a variabilității producției de energie regenerabile și a volatilității consumului, prin două direcții principale: hidrogen și SMR-uri, explică specialistul. Abia după ce aceste trei priorități sunt puse la punct, panourile fotovoltaice și turbinele eoliene vor putea să fie fructificate la adevăratul lor potențial. Cu toate acestea, expertul a încheiat prin a explica că o astfel de prioritizare nu este probabilă în țara noastră pentru că marjele de profit și comisioanele nu se compară în cazul primelor elemente cu cele ale fermelor eoliene și a parcurilor fotovoltaice.

Ucraina își majorează importurile de energie cu 50%. România, printre principalii furnizori

Ucraina intenţionează să îşi majoreze, cu aproximativ 50%, importurile de electricitate pe parcursul zilei de miercuri, 24 aprilie, pe fondul temperaturilor scăzute şi lipsei vântului şi...

Google renunță la Dock-ul cu încărcător pentru tableta Pixel

În iunie anul trecut, Google a lansat tableta Pixel, care a inclus în pachet un Dock cu Încărcător și Difuzor, destinat să transforme dispozitivul într-un difuzor inteligent atunci când...