De ce "repornește" Germania cărbunele în loc să activeze centralele atomice. Opțiunea nucleară pentru dezastrul climatic

Decizia Germaniei de a reporni vechile centrale pe cărbune, mai degrabă decât de a prelungi durata de viață a instalațiilor sale nucleare, reflectă un eșec al priorităților de mediu.

Dacă lăsăm deoparte politica și pasiunea, condamnarea și negarea, schimbările climatice se rezumă în mare parte la asta: energie. Pentru a evita riscul schimbărilor climatice catastrofale, asigurându-ne în același timp că lumea poate continua să se dezvolte va trebui să producem din ce în ce mai multă energie din surse care emit puține sau deloc gaze cu efect de seră. Este atât simplu și, desigur, atât de complicat.

Sursele de energie regenerabilă cu zero carbon, cum ar fi cea eoliană și cea solară, au înregistrat creșteri extraordinare ale capacității și scăderi la fel de impresionante ale prețurilor în ultimii ani, în timp ce tehnologia hidroenergetică veche de decenii este încă ceea ce Agenția Internațională pentru Energie numește „gigantul uitat al energiei cu emisii scăzute de carbon”.

Și apoi este energia nucleară. Privită strict prin prisma schimbărilor climatice, energia nucleară poate pretinde că este un vis verde.

Spre deosebire de cărbune sau gaze naturale, centralele nucleare nu produc emisii directe de dioxid de carbon atunci când generează electricitate, iar în ultimii 50 de ani au redus emisiile de CO2 cu aproape 60 de gigatone.

Spre deosebire de solar sau eolian, centralele nucleare nu sunt intermitente și necesită mult mai puțină suprafață de teren per megawatt produs. Spre deosebire de hidroenergie – care și-a atins limitele naturale în multe țări dezvoltate, inclusiv în SUA – centralele nucleare nu necesită baraje intensive și dăunătoare din punct de vedere ecologic.

După cum au arătat accidentele de la Cernobîl și Fukushima, atunci când energia nucleară merge prost, consecințele sunt devastatoare. Dar proiectele mai noi ale centralelor reduc riscul unor astfel de catastrofe, care tind să atragă mult mai multă atenție decât fluxul constant de decese din cauza schimbărilor climatice și a poluării aerului legată de funcționarea normală a centralelor electrice convenționale.

Așa că cei care văd schimbările climatice ca pe o amenințare existențială de neegalat ar încuraja dezvoltarea de noi centrale nucleare și ar sprijini extinderea celor deja în funcțiune.

În practică, însă, deseori nu este cazul, așa cum subliniază evenimentele recente din Germania.

Când un verde nu este verde

Războiul rusesc din Ucraina a provocat dezordine pe piețele globale de energie, dar poate că nicio țară nu s-a dovedit mai vulnerabilă decât Germania.

La începutul anului, exporturile rusești au furnizat mai mult de jumătate din gazele naturale ale Germaniei, împreună cu părți semnificative din importurile sale de petrol și cărbune. De la începutul războiului, Rusia a redus drastic fluxul de gaze către Germania, punând țara într-o stare de criză energetică acută, temerile crescând pe măsură ce se apropie iarna.

Având în vedere că țara are o aprovizionare redusă cu gaze naturale și sectorul energiei regenerabile puternic susținut este incapabil să compenseze pe deplin deficitul, liderii germani s-au confruntat cu o dilemă. Pentru a menține suficiente rezerve de gaze ca țara să reziste timpul iernii, decidenții ar putea încerca să amâne închiderea ultimelor trei reactoare nucleare rămase ale Germaniei, care erau programate să se închidă până la sfârșitul anului 2022, ca parte a revoltei Germaniei post-Fukushima împotriva energiei nucleare și chiar să repornească reactoarele deja închise.

Cealaltă opțiune este reactivarea centralelor electrice pe cărbune și să compenseze o parte din deficitul de electricitate cu rezervele încă ample de cărbune ale Germaniei.

Doar pe baza emisiilor de carbon, cea mai logică variantă este opțiunea nucleară. Cărbunele este de departe cel mai murdar dintre combustibilii fosili, responsabil pentru o cincime din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră – mai mult decât orice altă sursă unică – precum și pentru o combinație de poluanți atmosferici convenționali. Energia nucleară nu produce nimic din acestea.

Legiuitorii germani au văzut-o altfel. Săptămâna trecută, parlamentul țării, cu sprijinul membrilor Partidului Verzilor din guvernul de coaliție, a adoptat o legislație de urgență pentru redeschiderea centralelor pe cărbune, precum și alte măsuri pentru a stimula producția de energie regenerabilă. Nu există niciun efort pentru a reporni centralele nucleare închise sau chiar pentru a se reconsidera calendarul pentru închiderea ultimelor reactoare active.

„Rezervele de stocare a gazelor trebuie să fie pline până la iarnă”, a declarat în iunie Robert Habeck, ministrul economiei german și membru al Partidului Verzilor . „Aceasta este prioritatea noastră principală”.

Parțial ca urmare a acestei prioritizări, Germania – care a experimentat deja creșterea emisiilor de carbon în ultimii doi ani – va emite și mai mult carbon în 2022.

Totuși, repornirea centralelor nucleare închise este o întreprindere mult mai complexă decât aprinderea vechilor centrale pe cărbune. Operatorii centralei cumpăraseră doar suficient uraniu pentru a ajunge până la sfârșitul anului 2022, așa că rezervele de combustibil nuclear se vor epuiza.

Dar asta este și ideea. Germania, care se consideră un lider global în domeniul climei, se întoarce la sursa de combustibil cu cea mai mare emisie de carbon, în parte pentru că a luat decizia în 2011 de a întoarce pe deplin spatele energiei nucleare, consacrând ceea ce fusese o eliminare treptată planificată în lege.

O chestiune de priorități

Energia nucleară este departe de a fi lipsită de riscuri, așa cum au demonstrat accidentele de la Fukushima și din alte părți. Manipularea deșeurilor radioactive rămâne o provocare, iar sectorul în ansamblu produce mult prea des noi instalații cu întârziere și adesea cu miliarde peste buget.

Dar nicio sursă de energie nu este pe deplin sigură, iar energia nucleară, cu lipsa ei de emisii, este mult mai potrivită decât alte surse, prin comparație. După o estimare, energia nucleară produce cu 99,8% mai puține decese pe unitatea de electricitate generată decât cărbunele, cu 99,7% mai puține decât petrolul și cu 97,6% mai puține decât gazul natural. Este aproximativ echivalent la același standard cu cel eolian sau solar, cu capacitatea de a produce energie electrică cu bază fiabilă, care le lipsește acelor surse.

A argumenta, așa cum a făcut activista pentru schimbările climatice Greta Thunberg într-un tweet la începutul acestei luni, că energia nucleară nu poate fi niciodată considerată „verde” înseamnă a dezvălui implicit că frica de energie nucleară depășește teama de schimbări climatice. Și dacă asta devine norma, clima va plăti prețul.

Din fericire, această frică își pierde din acțiune în restul Europei și în întreaga lume. Tweet-ul lui Thunberg a fost un răspuns la decizia parlamentului UE de a eticheta investițiile în centrale nucleare, precum și gaze naturale cu emisii reduse de carbon, drept „prietenoase cu clima”. Belgia, spre deosebire de Germania, a decis să țină deschise două reactoare care fuseseră programate pentru închidere, în timp ce Franța a anunțat planuri de a construi până la 14 reactoare noi. Chiar și în Japonia, unde s-a produs cel mai grav accident nuclear de la Cernobîl, sprijinul pentru repornirea și extinderea energiei nucleare este în creștere.

Între timp, în SUA, administrația Biden cheltuiește miliarde pentru a subvenționa fabricile existente, în timp ce state precum New York și chiar California caută să mențină deschise fabricile care au fost programate să se închidă.

Cu toate acestea, pentru ca energia nucleară să facă mai mult decât să se mențină, trebuie să-și depășească preocupările existente în materie de siguranță și problemele de cost și mai mari. Un nou raport al Institutului Breakthrough, un grup de reflecție în domeniul energiei și al mediului, preconizează că investițiile majore în reactoare nucleare avansate - care pot fi mai mici și mai rentabile decât centralele actuale - ar putea produce până la jumătate din energia electrică curată din SUA până la jumătatea acestui seccol și oferă o bună completare a surselor regenerabile în creștere.

Energia nucleară mai bună ar putea juca, de asemenea, un rol major într-o altă provocare, mai puțin apreciată: atingerea abundenței energetice. De la mijlocul anilor 1970, consumul de energie pe cap de locuitor al SUA a rămas în mare parte stabil și chiar a scăzut, rezultatul unei schimbări către conservare și eficiență. Atât timp cât mixul energetic este dominat de combustibili fosili – și încă mai este, în ciuda câștigurilor majore în energie regenerabilă – acesta este un lucru bun.

România va colabora cu Coreea de Sud în sectorul energiei nucleare. Ce prevede documentul semnat în timpul vizitei lui Klaus Iohannis

România şi Coreea de Sud au semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, care vizează inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare,...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...