Energia nucleară, speranța care ne poate scoate din beznă. Expert: ”Gazele și cărbunii nu vor mai ajunge pentru toți”

Europa se confruntă cu o criză energetică fără precedent iar resursele sunt pe sfârșite. Astfel trebuie găsite noi soluții pentru ca oamenii să se poată încălzi și să aibă lumină în case.

Un răspuns la problemele acestea îl reprezintă reactoarele nucleare mici, cunoscutele SMR-uri. Acestea ar putea fi însă și o sursă pentru relansarea economiilor. Componentele din care sunt construite se fabrică în diferite părți ale globului iar o producție pe scară mare ar putea ajuta economiile acestor țări.

De ce este bună energia nucleară?

”Lucrurile stau în felul următor. Noi, România, Uniunea Europeană, trebuie să ne gândim că în viitor trebuie să ne asigurăm resursele de energie. Ca să asigurăm această energie avem în momentul de față și niște abordări din punct de vedere ecologic. Pe de altă parte trebuie să avem în vedere că energia clasică, petrol, gaze naturale, nu mai ajunge pentru toată lumea. Vedem că până la urmă războaiele au ca scop împărțirea resurselor.

Trebuie să ne gândim ca în viitor să mergem pe altă energie dacă aceasta nu ajută și în același timp să fie și curată”, a explicat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un interviu acordat Ziare.com.

Când vorbim despre energie curată ne gândim la cea eoliană și cea fotovoltaică, în principiu. Însă trebuie să avem în vedere faptul că aceasta este produsă în anumite condiții.

”O energie curată poate să fie eoliană și fotovoltaică dar trebuie să fim conștienți că această energie nu este și securitară, adică pe care să o ai atunci când vrei tu, când ai nevoie de ea. Nu poți să ai energie fotovoltaică noaptea și nu poți avea energie eoliană dacă nu bate vântul, dar tu consumi și noaptea și când nu bate vântul. Iar energia securitară poate fi gazul natural, petrolul sau cărbunele. Însă acestea, pe de o parte sunt pe cale de dispariție, tot mai puține, nu ne vor mai ajunge pe viitor, iar pe de altă parte au și un anumit grad de poluare, mai ales cărbunii.

Astfel, am putea să suplimenta cu hidroenergie și energie nucleară sau energie electrică formată pe baza energiei nucleare. Alternativa este să nu am energie sau să am energie ziua și vara.

Ca să nu ajung în situația în care să-mi aprind becul în funcție de posibilități trebuie să am și această energie securitară.

Energie securitară curată și care se produce în mod continuu este energia nucleară”, a mai subliniat expertul.

Cât ne ajută în realitate reactoarele de mici dimensiuni

Majoritatea țărilor își propun în următoarea perioadă să construiască capacități importante de energie nucleară. Astfel că nu este un moft al României ci un trend la nivel mondial.

”În zona unor importante centre de consum de energie electrică și termică să se monteze aceste SMR-uri, reactoare modulare mici care au o capacitate de a fi amplasate în mai multe locații decât centralele nucleare mari. De ce? Pentru că au o putere mică de instalare, pentru că pot fi modularizate, adică pot fi puse una sau mai multe în funcție de necesități. Se poate pune o centrală acum și alta peste 10 ani lângă aceasta.

De ce sunt sunt avantajoase? Pentru că nu este nevoie să fac o centrală nucleară la Cernavodă și de acolo să transport energia la Satu-Mare. Pot să amplasez un SMR în proximitatea locului de consum ceea ce înseamnă riscuri mai mici în alimentare, riscuri și costuri mai mici în transport, iar avantajul în cazul SMR-ului este că poate să genereze și energie termică.

Marea problemă din punct de vedere energetic în următorii 30 de ani nu va fi energia electrică ci cea termică. Iar noi trebuie să ne gândim de pe acum soluții care să rezolve această problemă în aglomerările mari urbane. Nu putem să revenim la sobe cu lemne și cărbuni în blocuri. Trebuie să găsim alte soluții. Iar una dintre acestea este amplasarea de reactoare modulare mici care poate rezolva problema încălzirii la prețuri care au o acceptanță socială”, a mai spus Dumitru Chisăliță.

Cât de periculoasă este energia nucleară. Am putea avea accidente nucleare?

În contextul războiului din Ucraina dar și a accidentului de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 pe care unii încă îl păstrează în memorie, oamenii au nevoie de mai multă siguranță privind energia nucleară.

”Nu poți să spui că în cazul unui proces nu există un risc. Sunt însă probabilități. Dacă ne uităm în zona nucleară o să vedem că probabilitatea este mai mică decât în alte sisteme convenționale. Statistic vorbind, probabilitatea unui accident nuclear este mai mic decât probabilitatea unui accident într-o mină pe cărbune sau centrală pe cărbune.

Referitor la impact, am putea fi tentați să spunem că cel în cazul unui accident la mina de cărbune este mai mic asupra vieții decât cel în caz de accident nuclear. Nu este chiar așa. Chiar și în cazul celui mai urât accident care a existat într-o centrală nucleară, cel de la Cernobîl, impactul efectiv, măsurat al dezastrului nu a fost nici pe departe comparabil cu Hiroshima sau Nagasaki. Probabilitatea este foarte mică.

Nu poți să spui că nu există niciun impact. De exemplu, gazele naturale fac în fiecare an cel puțin 100 de morți. Centrala de la Cernavodă funcționează de aproximativ 30 de ani. În acești 30 de ani au murit cel puțin 3.000 de oameni din cauza gazelor și niciunul din cauza centralei de la Cernavodă”, a mai explicat Dumitru Chisăliță.

Cum ajută producerea energiei nucleare economia lumii

Când industria nucleară comercială a demarat în anii 1960, existau granițe clare între industriile din Est și Vest. Astăzi, industria nucleară este caracterizată de comerțul internațional. Un reactor aflat astăzi în construcție în Asia poate avea componente furnizate din Coreea de Sud, Canada, Japonia, Franța, Germania, Rusia și alte țări. În mod similar, uraniul din Australia sau Namibia poate ajunge într-un reactor din Emiratele Arabe Unite, fiind transformat în Franța, îmbogățit în Țările de Jos, deconvertit în Marea Britanie și fabricat în Coreea de Sud, arată președintele Asocieției Energia Inteligentă.

Există o nevoie clară de noi capacități de generare în întreaga lume, atât pentru a înlocui vechile unități de combustibili fosili, în special pe cele pe cărbune, care emit mult dioxid de carbon, cât și pentru a satisface cererea crescută de energie electrică în multe țări. În 2019, 63% din energie electrică a fost generată din arderea combustibililor fosili.

În ciuda sprijinului puternic și a creșterii surselor de energie electrică regenerabilă intermitentă în ultimii ani, contribuția combustibililor fosili la generarea de energie nu s-a schimbat semnificativ în ultimii 15 ani aproximativ (66,5% în 2005).

România va colabora cu Coreea de Sud în sectorul energiei nucleare. Ce prevede documentul semnat în timpul vizitei lui Klaus Iohannis

România şi Coreea de Sud au semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, care vizează inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare,...

Noutăți despre lansarea smartphone-ului Pixel 8a: prețuri și specificații dezvăluite

Cu ocazia conferinței Google I/O 2024, noua versiune a smartphone-ului Pixel, modelul 8a, face deja valuri înainte de lansarea oficială, datorită unei prezentări video neoficiale care...