„Departe de paradis”: tinerii albanezi plini de speranță întâmpină dificultăți în străinătate

Confruntați cu șomajul și o sărăcie din ce în ce mai profundă, mulți părinți din Albania își trimit copiii peste hotare, inclusiv prin metode ilegale, cu speranța că vor găsi un viitor mai bun în Europa.

Unii se bazează pe documente falsificate pentru a călători, în timp ce alții sunt însoțiți de rude sau de un adult. Nu există estimări oficiale cu privire la numărul de copii neînsoțiți care încearcă să migreze în Europa într-un an, dar oficialii au oprit sute la graniță doar în 2020. Odată ajunși în Europa, viața este de obicei departe de a fi ideală. Fără să știe limba locală, copiii se confruntă cu izolarea, în timp ce mulți sunt forțați să locuiască în grup și sunt trimiși la furat sau cerșit, iar multora li s-a pierdut urma, notează France24.

Alma spera că fiul său adolescent avea să aibă o viață mai bună odată cu plecare din Albania în Germania, dar acesta a dispărut la câteva zile de când a părăsit țara, în decembrie, alături de alți trei tineri.

„Îngrijorarea îmi străpunge inima. Eu sunt cea vinovată, pentru că eu l-am încurajat să plece. Unde este? Cum îi merge?”, spune plină de regrete văduva în vârstă de 38 de ani, care i-a dat fiului ei economiile strânse din munca de menajeră. „Are talent, cântă foarte bine. Ar putea învăța, ar putea avea viața pe care eu nu am avut-o", spune ea plângând.

O iluzie de proporții

Ajunşi în Europa, tinerii albanezi constată că viaţa într-o ţară europeană dezvoltată economic nu este deloc una de vis. Mulţi nu vorbesc limba locală şi se confruntă cu izolarea, fiind nevoiţi să împartă o casă cu mulți alţii. Scăpaţi de sub opresiunea comunistă în anii 1990, albanezii au emigrat în masă în ultimii 30 de ani. În jur de 1,7 milioane de persoane, adică 37 la sută din populaţie, şi-au părăsit ţara.

În Albania, salariul mediu este de 420 de euro pe lună; potrivit cifrelor oficiale, unul din trei tineri este şomer.

„Mulţi albanezi continuă să creadă că Occidentul este un paradis care le va rezolva toate problemele sociale şi economice. Asta este o iluzie de proporții”, a afirmat sociologul albanez Drita Teta.

Ca să împiedice emigrarea ilegală, Albania şi-a întărit controalele la frontieră. Anul trecut, între ianuarie şi noiembrie, 309 minori au fost opriţi la graniţă, faţă de 239 în 2020. Însă experții spun că și pandemia de coronavirus ar putea fi un motiv pentru scăderea acestui număr.

În ciuda speranțelor, tinerii se confruntă cu o realitate dură. La 16 ani, Florim s-a mutat în Franța la mijlocul lui octombrie, fără să le spună părinților săi, dar a revenit acasă după o lună.

„Totul e departe de a fi un paradis, de ce e prezentat prin filme şi în pozele pe care le vedem pe reţele sociale".

Alain Bouchon, a cărui asociaţie oferă servicii sociale minorilor din estul Franţei, spune că o mare parte dintre adolescenţii albanezi ajung în Franţa obligaţi de părinţii lor, fiind extrem de vulnerabili în lipsa unor sisteme esenţiale de sprijin.

„Unii dintre ei încep să comită mici infracţiuni şi devin pradă uşoară pentru diverse organizaţii mafiote”, explică el.

Mulți albanezi care au plecat din țară și au reușit să se integreze în statele din vestul Europei sunt de părere însă că, deși occidentul nu este paradisul, în comparație cu Albania este "un mic paradis".

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....