Ioana Băsescu vrea să se judece în continuare în Dosarul campaniei din 2009. „Bomba cu ceas” din geanta avocatei Elenei Udrea

Ioana Băsescu – cu o pedeapsă pe fond de 5 ani de închisoare – vrea să fie judecată în continuare pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani în Dosarul Campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2009. Elena Udrea, condamnată la 8 ani în același dosar, a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei, dar cere sesizarea CEDO.

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat în discuție joi, 15 decembrie, apelul din dosarul în care procurorii DNA le acuză pe cele două că s-ar fi implicat colectarea unor sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în Campania din 2009 a fostului președinte Traian Băsescu.

Ioana Băsescu a precizat că solicită continuarea procesului penal, pentru a-și dovedi nevinovăția, chiar dacă între timp a intervenit prescripția faptelor.

În schimb, Elena Udrea – care execută deja o pedeapsă de 6 ani în Dosarul Gala Bute și așteaptă o nouă decizie în Dosarul Hidroelectrica – a fost mai precaută și a cerut instanței încetarea procesului penal.

Mai mult, fosta șefă de campanie a lui Traian Băsescu a cerut și sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu o chestiune de drept, anume ca judecătorii de la Bruxelles să precizeze ce primează: interesele financiare ale Uniunii Europene sau drepturile fundamentale ale omului.

„Bomba cu ceas” din geanta avocatei Elenei Udrea

Procurorii DNA au solicitat Instanței supreme sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a afla dacă instanța supremă poate lăsa neaplicată hotărârea Curții Constituționale (CCR) pe tema prescripţiei, arătând că acesta creează „un risc sistemic de impunitate” în cauzele de corupţie și fraude cu fonduri europene – o sintagmă folosită deja de Curtea de la Strasbourg într-o decizie de rău-augur pentru Udrea, cea din decembrie 2021. De data aceasta, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea DNA.

Avocații Elenei Udrea ar fi plusat, în caz că instanța ar fi trimis întrebările DNA pe masa CJUE, și cu o cerere de sesizare a Curții Constituționale care viza, în esență, neconstituționalitatea prevederilor Legii 13 din 7 februarie 2008 prin care România ratifica Tratatul de la Lisabona.

Reamintim că, la 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

Un an mai târziu, statele membre UE – printre care și România – au semnat Tratatul de la Lisabona prin care forurile europene căpătau puteri sporite în mai multe domenii, inclusiv în domeniul justiției.

Cum cererea DNA a fost respinsă, avocata Silvia Uscov – autoarea sesizării – a băgat înapoi in geantă periculoasa hârtie care, odată ajunsă la CCR, ar fi putut duce până la scoaterea României din Uniunea Europeană.

De ce nu renunță Udrea la sesizarea CEDO

Tot în acel moment al procesului avocații Elenei Udrea erau pregătiți să renunțe și la cererea de sesizare a CEDO, dar Elena Udrea i-a oprit.

„Nu renunț la sesizarea CEDO și vă explic și de ce: am în vedere experiența mea anterioară în instanţe. Sunt în pușcărie pentru că, în altă cauză, nu am solicitat (judecătorilor europeni – n.r.) să explice cum se aplică decizia CJUE din 21 decembrie 2021 și aceasta a fost interpretată greșit. Acum, să ne spună CEDO dacă interesele financiare ale Uniunii Europene sunt mai importante decât drepturile fundamentale ale cetățenilor!”, a explicat Elena Udrea.

Procesul va continua pe data de 2 februarie 2023, dată la care se va discuta sesizarea CEDO formulată de Elena Udrea.

Reamintim că CJUE fusese sesizată în 2019 pentru a tranșa conflictul juridic între ICCJ și CCR pe tema nelegalei compuneri a completurilor de judecată. Curtea de la Strasbourg a fost întrebată ce anume primează între dreptul european în cauzele de fraude cu fonduri UE (cum este dosarul Gala Bute) și decizia CCR.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a răspuns că interesele financiare ale UE primează ca urmare a Tratatului de aderare a României.

„Obligația de a prevedea sancțiuni efective și disuasive pentru infracțiunile de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție. Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupţie”, arata CJUE.

Fostul ministru Tudorel Toader, cel care a apărat-o ca avocat la vremea respectivă pe Elena Udrea, a „răsturnat” argumentația CJUE și a arătat că judecătorii europeni ar fi vorbit, de fapt, doar despre situația în care există „un risc sistemic de impunitate în materie de luptă împotriva fraudei și a corupției”.

Pedepsele pe fond în Dosarul campaniei din 2009

Pe data de 2 martie 2021 Elena Udrea a primit la Curtea de Apel București o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare, în timp de Ioana Băsescu a primit 5 ani.

Consultantul politic Dan Andronic a fost singurul achitat.

Alte condamnări din dosar:

• Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) - 6 ani pentru luare de mită;
• Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) - 4 ani cu suspendare pentru luare de mită;
• Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) - 3 ani cu suspendare pentru delapidare.

În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi pe jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009: Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic - de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.

Ce au reţinut procurorii DNA în rechizitoriu

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.

„Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, susţin procurorii.

Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, mai arată DNA.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...