Procesul Elenei Udrea, un fel de „Scrisoarea a III-a”. Avocat: „E inacceptabil să încălcăm suveranitatea României!” REPORTAJ

Elena Udrea a cerut luni, 12 decembrie, la ultimul termen al Dosarului Hidroelectrica, constatarea intervenției prescripţiei și încetarea procesului penal, în timp ce procurorii DNA au solicitat instanței condamnarea fostei șefe a Ministerului Turismului la pedeapsa maximă pentru trafic de influență și spălare de bani.

Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București, magistratul care judecă pe fond Dosarul Hidroelectrica, a amânat pronunțarea pe data de 12 ianuarie 2023, la capătul unei ședințe de judecată în care Elena Udrea a spus că numai ei nu i se aplică deciziile CCR, avocații au vrut să plece din sală și s-o lase doar cu procuroarea și cu judecătoarea, iar procesul s-a desfășurat ca într-o poezie de Eminescu – cu procurorul în rolul lui Baiazid și avocatul în cel al lui Mircea cel Bătrân.

Elena Udrea a apărut în fața instanței prin videoconferință, de la Penitenciarul de Femei Târgșor, acolo unde execută pedeapsa de 6 ani din Dosarul Gala Bute.

Procuroarea de ședință a DNA a cerut judecătoarei Corina Ciobanu să nu aplice decizia CCR din 26 mai 2022 cu privire la prescripția specială, citând din decizia CJUE pronunțată în Dosarul Gala Bute.

În respectiva hotărâre judecătorii europeni au scris că magistrații români pot lăsa neaplicată legislația națională atunci când aceasta intră în conflict cu cea a Uniunii Europene și crează „un risc sistemic de impunitate” în cauzele de corupţie și fraude cu fonduri europene.

Deși reprezentanta DNA nu a solicitat o condamnare anume, traficul de influență se pedepsește de la un minim de 2 ani de închisoare la un maxim de 7 ani, la care s-ar adăuga și o treime din pedeapsa pentru spălare de bani, așa că Udrea s-ar putea uita la condamnare cu două cifre.

Avocații Elenei Udrea au vrut să părăsească sala de judecată

Elena Udrea a fost reprezentată de patru avocați și a pus la cale o mică piesă de teatru. Imediat după ce a terminat de vorbit procuroarea DNA, apărătorii fostei șefe a Ministerului Turismului au spus judecătoarei că se retrag, că „își depun mandatele” în semn de protest față de poziția reprezentantei parchetului.

„E inacceptabil să încălcăm suveranitatea României!”, a arătat Veronel Rădulescu, decanul echipei de avocați ai Elenei Udrea.

Pe ecran, Udrea, din sala de videoconferințe a pușcăriei, îmbrăcată într-un sacou alb – ca pentru final de proces – nu părea deloc surprinsă că rămâne fără avocați la ultimul termen.

„În condițiile acestea, eu nu vă pot obliga să continuați”, a declarat Elena Udrea.

Nemulțumirea echipei de avocați consta în aceea că Udrea a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescipției, în lumina deciziei CCR. În aceste condiții, ea și avocații se așteptau ca judecătoarea să rămână în pronunțare fără alte discuții pe fondul cauzei.

Numai că judecătoarea Corina Ciobanu le-a explicat că încetarea procesului penal este „una dintre modalitățile de soluționare a cauzei” și de aceea le-a a acordat cuvântul pe fond. Altfel spus, judecătoarea le-a transmis părților din proces – apărătorilor și procuroarei – că le va asculta toate argumentele și apoi se va pronunța asupra dosarului.

Eliza Ene, una dintre avocații Elenei Udrea, a declarat că echipa de apărători ai fostei „blonde de la Cotroceni” nu mai pleacă la final de proces, dar vor pune concluzii doar cu privire la stingerea răspunderii penale.

Abia așa a revenit la bară Veronel Rădulescu, pentru a juca „ultima carte” a apărării Elenei Udrea, un fel de „Scrisoarea a III-a” în termeni juridici: avocatul a arătat că, în România, toată suflarea – râul, ramul – respectă deciziile CCR.

„O hotărâre care încalcă deciziile CCR – care sunt obligatorii pentru noi toți – o altă interpretare a Constituției, mie personal mi se pare un act de trădare a statului român și a suveranității României! De aia ne și tratează așa cum ne tratează alte state! În 2019 s-au împlinit ambele termene de prescripție. Legea mai favorabilă trebuie aplicată, așa că nu mai putem vorbi despre prescripția specială, ci doar despre cea generală. Am auzit vorbindu-se despre interesele financiare ale Uniunii Europene. Dacă ar fi adevărat ce se spune în rechizitoriu, am putea vorbi cel mult despre interesele financiare ale domnului Bogdan Buzăianu. Nu ale Uniunii Europene, nici măcar ale României. A știut Buzăianu ce face cu banii lui: a finanțat un partid. Se naște întrebarea: mai suntem un stat, dacă ne permitem să vorbim despre încălcarea Constituției? Nu vă uitați jurământul solemn pe care l-ați depus cu mâna pe Biblie și pe Cartea Sfântă!”, a declarat Veronel Rădulescu.

Udrea: „Nu a fost păgubită UE sau România, ci doar buzunarul lui Buzăianu”

La final i-a venit rândul și Elenei Udrea să vorbească, în ceea ce la proces se cheamă „ultimul cuvânt”.

În esență, Elena Udrea a punctat câteva aspecte importante pe care le-a mai spus și pe parcursul proceselor ei, de fiecare dată în care a avut ocazia:

• că ei nu i se aplică deciziile CCR,
• că hotărârile CJUE i se aplică invers, adică în defavoarea ei
• că parte din folosul necuvenit pe care l-ar fi primit de la Bogdan Buzăianu (acțiunile la Evenimentul zilei și Capital de 900.000 de euro) ar fi fost vândute de acesta din urmă, recent, către Maricel Păcuraru.

Ultima precizare este importantă, deoarece Udrea vrea să scape de ultima „tranșă” din foloasele necuvenite pe care DNA reține că i-ar fi luat de la Bogdan Buzăianu, deoarece despre bani spune că n-au ajuns la ea, ci la PDL.

Numai că despre tranzacția dintre Bodan Buzăianu și Maricel Păcuraru n-a relatat „presa întreagă” așa cum susține Elena Udrea, informația având o singură sursă, o publicație deținută de o singură persoană din Cluj.

• „Din păcate, tot ce mi s-a întâmplat atât la urmărirea penală, cât și pe rolul instanțelor mă face să n-am încredere în Justiție. Justiția funcționează doar atunci când vine vorba de Udrea. Doar atunci când e vorba de mine nu se aplică deciziile CCR. Stau în pușcărie pentru că s-a aplicat greșit o decizie a CJUE.
• Acum, Parchetul vine și invocă drept practică judiciară un abuz în urma căruia am fost condamnată. Este cineva care vine și spune ce să se întâmple cu Elena Udrea?! Pot să îmi imaginez. Oficial, nu am primit o explicație din partea CSM.
• (Cu privire la prescripție – n.r.) ce s-ar fi întâmplat dacă eram la începutul cercetării judecătorești și solicitam încetarea procesului penal?
• Aș fi solicitat să vedem ce s-a întâmplat cu acțiunile lui Buzăianu pe care, după ce a fost audiat, le-a vândut lui Maricel Păcuraru.
• Referitor la pagubă, nu numai că nu este vorba despre o fraudă cu fonduri europene sau din România. Este prejudiciat cel mult buzunarul lui Buzăianu! În cauza pentru care stau în pușcărie am fost obligată să restitui niște bani martorului-denunțător, nu statului român.
• Eu solicit constatarea intervenției prescripției pentru că, da, vreau să mi se aplice și mie o decizie a CCR în țara asta! Au trecut 12 ani de la presupusa faptă. Respingeți cererea de confiscare specială”, a declarat Elena Udrea în ultimul cuvânt.

Ce se întâmplă cu banii după constatarea intervenției prescripției

Nu degeaba s-a referit Elena Udrea la confiscarea specială. Chiar dacă judecătoarea ar constata intervenția prescripției și ar dispune încetarea procesului penal, fosta șefă a Ministerului Turismului ar putea rămâne cu sechestru pe 3,8 milioane de dolari plus echivalentul a 900.000 de euro, cât era dreptul de creanță asupra acțiunilor de la Evenimentul zilei și Capital.

E adevărat că încetarea procesului penal nu echivalează cu achitarea, dar nici nu e condamnare, spun avocații. Astfel, instituirea sechestrului apare ca o măsură fără acoperire pentru un inculpat pe care autoritățile nu l-au prins la timp sau nu s-au grăbit să îl condamne.

De aceea este de așteptat ca în toate cauzele care se închid ca urmare a intervenției prescripției (mai precis a stingerii răspunderii penale) – fie la inițiativa apărării, fie a acuzării – procesele să continue în civil cu privire la bani.

Nu este exclus ca această problemă să ajungă pe masa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Hidroelectrica

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2011, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de cinci milioane de dolari pentru a interveni pe lângă factori de decizie din Ministerul Economiei şi din SC Hidroelectrica SA, pentru menţinerea în condiţiile deja negociate (preţ şi cantitate de energie furnizată) a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu Hidroelectrica.

Din suma promisă, Elena Udrea a primit, în noiembrie 2011, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro. Creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii, spun procurorii DNA.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media), Elena Udrea a preluat creanţa de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

În ceea ce îl priveşte pe Dan Andronic, procurorii spun că la audieri acesta a făcut afirmaţii mincinoase.

De exemplu, Dan Andronic ar fi afirmat că nu a avut cunoştinţă că Elena Udrea este beneficiara reală a creanţei care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale şi să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate; că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă doar pentru a se lăuda, pentru a o informa că publicaţiei îi „merge bine” şi că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informaţiilor obţinute.

Deputatul PNL Mircea Roșca a scăpat definitiv de dosarul de trafic de influență prin prescrierea faptelor

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, luni, 22 aprilie, încetarea procesului penal împotriva deputatului PNL de Prahova Mircea Roşca,...

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...