DNA cere suspendarea procesului Elenei Udrea și sesizarea CJUE: „Ar trebui să facem abstracție de decizia CCR”

Joi, 30 Iunie 2022, ora 21:30
12622 citiri
DNA cere suspendarea procesului Elenei Udrea și sesizarea CJUE: „Ar trebui să facem abstracție de decizia CCR”
Elena Udrea este acuzată în Dosarul Hidroelectrica de către procurori că ar fi cerut 5 milioane de dolari de la Bogdan Buzăianu. FOTO: Ionuț Mureșan

Procurorii cer suspendarea Dosarului Hidroelectrica în care Elena Udrea este judecată pe fond pentru că i-ar fi cerut 5 milioane de dolari de la afaceristul Bogdan Buzăianu. DNA cere sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a răspunde cum poate fi aplicată decizia CCR pe tema prescripției în raport cu obligațiile României asumate prin tratatul de aderare.

În acest dosar, cunoscut ca „Hidroelectrica”, Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

Udrea mai are un dosar pe rolul instanțelor, cel al finanțării ilegale a campaniei di 2009, unde ea a primit 8 ani de închisoare în primă instanță, iar Ioana Băsescu 5 ani de închisoare, acest proces fiind în stadiul de apel la Înalta Curte.

Întrebările DNA pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Cum CJUE a mai dezlegat o chestiune de drept care privea decizia CCR pe tema completurilor nelegal constituite la nivelul Înaltei Curți, DNA a solicitat suspendarea Dosarului Hidroelectrica până când judecătorii europeni vor răspunde la următoarele două întrebări:

  1. „Dacă practica instanțelor naționale de a interpreta o decizie obligatorie a CCR – care declară numai în parte o dispoziție legală ca neconstituțională (respectiv reglementarea cauzelor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale), în sensul aplicării acelei dispoziții în forma indicate de Curtea Constituțională drept conformă Constituției, dar neprevăzută în mod expres în lege, respectă dispozițiile art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și principiul securității juridice?”
  2. „Dacă Decizia 2006/928 și art. 325 alin.1 din TFUE trebuie interpretate în sensul că impun instanței naționale să nu aplice jurisprudența obligatorie a CCR care schimbă modul de aplicare a unei decizii anterioare a aceleiași Curți (respectiv deciziei din 2018), în sensul nerecunoașterii existenței unor cauze de întrerupere a cursului prescripției extinctive și contrar jurisprudenței constante a instanțelor naționale care recunoștea existența acestor cauze de întrerupere a cursului prescripției în forma apreciată inițial de CCR drept constituțională, cu consecința creării unui risc sistemic de impunitate pentru toate fraudele cu TVA sau privind fonduri europene, ori infracțiunile de corupție la nivel înalt?”.

Procurorii DNA vor ca instanțele să „facă abstracție” de decizia CCR

„Riscul sistemic de impunitate” la care face referire DNA în a doua întrebare este o sintagmă preluată din decizia CJUE atunci când magistrații europeni au explicat ce primează între dreptul UE în cauzele de fraude cu bani europeni și decizia CCR pe tema completurilor nelegale de la ICCJ.

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție” – paragraful 194 din Decizia CJUE.

În sala de judecată, procurorul de ședință al DNA a explicat că România are, prin tratatul de aderare la UE, obligația de a combate corupția, iar aplicarea ultimei decizii a CCR arc rea acel „risc sistemic de impunitate”.

„Ar trebui să facem abstracție de decizia CCR și apreciem că există cauze de întrerupere a cursului prescripției, respectiv acele acte care se comunicau suspectului sau inculpatului, proceduri despre care Curtea spunea în 2018 că sunt constituționale. Mai solicităm, având în vedere vechimea faptelor și faptul că CJUE nu se va pronunța într-un termen foarte scurt, suspendarea cauzei pentru a evita curgerea prescripției”, a declarat procurorul DNA.

Avocat: „Jurământul magistraților e cu mâna pe Cartea Sfântă și pe Constituție!”

În replică, avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a solicitat instanței de judecată să respingă cererea procurorilor DNA.

„E vorba de aplicarea deciziilor CCR și de respectarea Constituției. Jurământul magistraților este următorul: Jur să apăr Constituția și legile țării…Or, această încercare de a sesiza CJUE în sensul să emită o decizie care să ne permită să nu respectăm Legea fundamentală, încalcă atât Constituția, cât și jurământul făcut de magistrați. Nu uitați că jurământul procurorilor și al judecătorilor e făcut cu mâna pe Cartea Sfântă și pe Constituție”, a arătat Veronel Rădulescu.

Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București a anunțat că se va pronunța la următorul termen de judecată, pe 5 iulie. Apoi, magistratul le-a transmis avocaților să se pregătească de „dezbateri pe fond”. Avocații au interpretat acest mesaj al judecătoarei ca o antepronunțare cu privire la solicitarea DNA de a sesiza CJUE și de a suspenda procesul, de vreme ce Curții de la Strasbourg i-a luat doi ani până a emis decizia pe tema completurilor de la ICCJ.

Ce a declarat afaceristul Bogdan Buzăianu în fața instanței

Omul de afaceri Bogdan Buzăianu – fost patron al Energy Holding, unul dintre așa-zișii „băieți deștepți din energie” – a relatat în fața instanței cum i-a dat peste 2,5 milioane de euro Elenei Udrea, pe vremea când aceasta era „vioara 2 din PDL”, pentru ca atacurile Puterii asupra companiei sale să se oprească.

Bogdan Buzăianu a explicat cu lux de amănunte cum a dat banii la sugestia omului de afaceri Radu Budeanu (patronul Gândul și Cancan), care în mod personal a ridicat 2,5 milioane de euro din seif și i-a dus „în Modrogan” – adică la adresa unde se afla sediul PDL.

Detaliul-cheie a întregii depoziții a lui Bogdan Buzăianu e ca acesta a dat banii către Elena Udrea pentru ca atacurile PDL împotiva lui să se oprească. În schimb, procurorii DNA spun că banii au fost luați de Udrea în scopul de a-I prelugi lui Buzăianu contractele cu Hidroelectrica – lucru pe care omul de afaceri îl neagă, spunând că acele contracte erau deja prelungite când el a dat banii.

Momentele inedite din ampla declaraţie a lui Bogdan Buzăianu sunt cele în care acesta relatează cum i-a dat dispoziție contabilei să îi dea banii lui Radu Budeanu: „dă-i banii lu’ Chioru’!”.

Un alt moment este cel în care Radu Budeanu duce banii la PDL: „Mă duc să duc mortu’”.

În sfârșit, o confuzie în declarația dată la urmărire penală de Ana Maria Topoliceanu (prietena Elenei Udrea) cu privire la sume (3,8 milioane de dolari sau 2,5 milioane de de euro) a generat alt moment savuros: „Păi, știu eu ce confuzie a făcut ea cu gentile”. Aluzia făcută de Bogdan Buzăianu se referă la „geanta” cu 1 milion de euro care ar fi ajuns la Elena Udrea în dosarul Gala Bute.

Cine a dus banii lui Bogdan Buzăianu la sediul PDL

Bogdan Buzăianu: Din 2006 Energy Holding a fost în atacul permanent din partea PDL, domnul Băsescu domnul Boc. Pe parcursul ani în afară de domnul Băsescu cea mai virală a fost doamna Udrea. Băsescu a scos sintagma băieții deștepți din Energie, preluată apoi de ceilalți. Ideea era să găsesc un partener foarte mare astfel încât să nu mai pot să fiu atacat de putere. E vorba de un partener economic. Am găsit un partener: Fondul suveran de investițîi Qatar. Din 2009 ne-a propus o colaborare în sensul de a intră în acționariatul energy Holding și de a investi 5 miliarde de dolari în România. În acest context, în 2010 domnul Radu Budeanu m-a vizitat și mi-a spus că a identificat o soluție pentru a nu mai fi atacat-o de factorul politic.

Judecător: La ce se refereau atacurile, în afară de campaniile mediatice?

Bogdan Buzăianu: Astăzi, toți avem o probleme cu creșterea prețului la energie. Atunci eram vinovatul de serviciu. S-a creat o marotă în care partidul de guvernare lovea permanent în băieții deștepți din Energie, pe motiv că ei cumpărau ieftini de la Hidroelectrica și vinde scump. Atacurile vizau riscul de denunțare unilaterală a contractelor de vânzare energie dintre Hidroelectrica și Energy Holding. Contractele fuseseră prelungite în 2009 cu majorarea de preț, dar acum nu este vorba de acest subiect. Domnul Radu Budeanu mi-a prezentat că soluție discuția cu PDL și doamna Udrea, că în eventualitatea unei sponsorizări vom fi ajutați. Eu bănuiesc că Radu Budeanu a avut o discuție la rândul lui, dar nu știu, bănuiesc. Nu poți să vii, logic, cu o propunere dacă nu ai undeva ușa deschisă.

Judecător: Ce se urmarea cu sponsorizarea?

Bogdan Buzăianu: La acel moment incipient al discuției se urmarea să identificam suma sau timpul de gândire necesar și care este rezultatul plății.

Judecător: Dar dvs. ce doreați?

Bogdan Buzăianu: Să nu mai existe niciun atac media din partea doamnei Udrea, a PDL, inclusiv a domnului Băsescu la adresa Energy Holding. Prin due dilligence-ul legal si financiar compania nu avea nicio problema, stătea foarte bine. Singura problema era problema de imagine. După o perioada de timp, domnul Budeanu a venit la mine și mi-a zis ca s-a întâlnit cu doamna Udrea. Ca în principiu Udrea este de acord sa se înceteze atacurile media. Domnul Budeanu a spus ca pentru aceasta suma trebuie sa fie 5 milioane de euro.

Personal nu m-am întâlnit cu doamna Udrea, nu o cunosc. Declarația mea se bazează pe spusele domnului Radu Budeanu în diferite momente. I-am spus ca suma e mult prea mare și nu încape discuție. Eu am acceptat 2,5 milioane plus creanța pe care o deținea la Capital și la Evenimentul zilei (deținute de George Păunescu), care avea o valoare de 900.000 euro. De la discuția cu Radu Budeanu (septembrie 2010) a trecut destul de mult timp. Banii au fost acordați în noiembrie 2011.

În 2011 doamna Udrea a devenit președinte PDL (în noiembrie 2010 era vicepreședinte PDL București). Aceste discuții cu Radu Budeanu au început în vara lui 2010 și au existat mai multe întâlniri pana în septembrie 2010, când am fost de acord sa dau 2,5 milioane de euro și să preiau creanța. Țineam legătură permanent cu Radu Budeanu pe subiect. El zicea legătură lui este directa cu doamna Udrea. Îmi spunea mereu: stai liniștit, ca arata timp cât ei (PDL) au guvernul nu se va întâmpla nimic.

Judecător: La ce vă așteptați?

Bogdan Buzăianu: La alte atacuri. Denunțarea unilaterala a contractului cu Hidroelectrica era o himera, se putea realiza foarte greu din punct de vedere juridic și de aceea s-a și recurs la varianta insolvenței Hidroelectrica. Ceva foarte interesant: în mintea mea era foarte clar ca acești bani se vor duce la doamna Udrea, din spusele domnului Budeanu. Ceea ce am aflat ulterior este ca în momentul în care Budeanu a dus banii, acesta i-a dus banii doamnei Topikiceanu în Midrogan. Deci. Îmi spune ca da banii doamnei Udrea, pt mine doamna Udrea reprezenta PDL. Și zic: bă, cum i-ai dat? A spus: păi, i-am dus lui Topoliceanu în Aleea Modrogan. Și zic, cine e asta? Spune: mâna ei dreaptă! Vreau sa fiu extrem de corect. Nici după 10 ani nu știu dacă banii au ajuns la dânsa (la Elena Udrea – n.r.), la partid sau la Topoliceanu. Când spun la partid spun că banii au fost duși la adresa din Modrogan. Una este adresa, alta instituția.

Ordinul de plată a lui Buzăianu: „Dă-i banii lu’ Chioru’!”

Judecător: Să revenim la bani.

Bogdan Buzăianu: După discuția din septembrie 2011 cu Budeanu în care i-am spus oferta mea acesta a spus ca e ok sa dau 2,5 milioane de euro și creanța la Evz și Capital. Am sunat-o pe contabila firmei (Lavinia Țicu) care se ocupa și de banii mei personali și i-am spus sa ii dea 2,5 milioane de euro pe care ii păstrăm în seiful firmei. Banii proveneau din conturile personale. Din 2003, salariul meu era 3 milioane de euro net/an.

I-am spus: dă-i banii aia lui Chioru’!

El m-a întrebat: toți?

Eu i-am spus: da!

Era în noiembrie 2011. A doua zi cred ca i-a și predat banii.

I-am spus lui Budeanu: du-te la sediu la doamna Lavinia, să rezolve problema (să ia banii cash – n.r.)

Imediat cum a dat banii a sunat și a spus ca a rezolvat-o.

L-am sunat și pe Budeanu, sa verific. Acesta mi-a spus ca „se duce să ducă mortu’”, adică pachetul.

Eu nu aveam cum să fac și alte verificări să vad dacă a dat banii mai departe, eram la mâna lui.

Judecător: Martora Topoliceanu a precizat ca în acea geanta se aflau 3,8 milioane de dolari.

Bogdan Buzăianu: Știu eu ce confuzie a făcut ea cu gențile? Eu nu aveam cum să îi dau mai mult decât aveam lui Radu Budeanu. Dar dacă facem calculul, creanța + cele 2,5 milioane euro rezultă cam suma respectivă.

Judecător: Cu creanța ce ne puteți spune?

Bogdan Buzăianu: Eu am dat împuternicire lui Budeanu să gestioneze creanță. Acolo am făcut o greșeală, pentru că împuternicirea era de uz general. Ei, adică Budeanu și avocații, trebuiau să constituie gajul pentru împrumut. Nu m-am gândit că el putea cu acea împuternicire să și înstrăineze acea creanță.

Iulian Dumitrescu rămâne sub control judiciar. DNA a dispus prelungirea măsurii asupra președintelui suspendat al CJ Prahova
Iulian Dumitrescu rămâne sub control judiciar. DNA a dispus prelungirea măsurii asupra președintelui suspendat al CJ Prahova
Procurorii DNA au prelungit cu încă 60 de zile măsura controlului judiciar şi restricţiile impuse iniţial preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Prahova Iulian Dumitrescu, fost...
Plângere penală depusă de USR împotriva lui Robert Negoiţă, pentru contracte cu dedicaţie de peste 15 milioane euro
Plângere penală depusă de USR împotriva lui Robert Negoiţă, pentru contracte cu dedicaţie de peste 15 milioane euro
Candidatul USR pentru Primăria Sectorului 3 Lucian Judele şi deputatul USR Emanuel Ungureanu au depus o plângere penală împotriva primarului Sectorului 3 Robert Negoiţă şi a...
#Elena Udrea, #Hidroelectrica baieti destepti, #Bogdan Buzaianu, #sesizare CJUE CCR, #suspendare, #proces, #DNA, #prescriptie udrea , #justitie