Elena Udrea crede că Statul Român este „obligat” să o pună în libertate și să „repare” ceea ce ea numește un abuz referindu-se la condamnarea de 6 ani de închisoare pe care a primit-o în Dosarul Gala Bute. Fostul ministru al Turismului a fost prezentă personal la Înalta Curte unde s-a judecat o contestație la executare și a „luat foc” când procurorul de ședință a spus că demersul ei este unul neserios.
Este pentru a treia oară când Elena Udrea este adusă la sediul instanței supreme, acolo unde s-au mai judecat – și s-au respins – alte căi extraordinare de atac împotivia deciziei de condamnare în Dosarul Gala Bute. De când a fost repatriată din Bulgaria, Elena Udrea obișnuia să intre prin videoconferință de la Penitenciarul Târgșor, acolo unde își execută pedeapsa.
Fostul ministru al Turismului a ajuns marți dimineață la sediul ICCJ, cu o escortă formată din patru polițiste de penitenciar. Trebuie spus că Elena Udrea nu este adusă cu o dubă în instanță și apoi băgată la beci – așa cum se întâmplă cu deținutele de rând – ci este depusă direct în Sala Secțiilor Unite de la Înalta Curte, de unde până și boxa arestaților a dispărut.
Ca o paranteză, pe scaunul unde s-a așezat Elena Udrea marți dimineață era pe vremuri un separeu mai mult lung decât lat, unde se călcau pe picioare arestații cu deținuții pe vremea fostului senator Cătălin Voicu.
Tot acolo, Nuțu Cămătaru a apărut în fața judecătorilor cu un tricou inscripționat – într-un gest de frondă – cu mesajul „I am King”.
Un alt senior al domenilului penal își freca mâinile de nervi pe acolo – e drept că nu în boxă – anume Adrian Năstase, care era vizibil afectat mai ales atunci când judecătoarea Livia Stancu (pe atunci președinta ICCJ) i se adresa cu apelativul „inculpat-condamnat”.
Ei bine, exact din acel loc i-a „sărit muștarul” Elenei Udrea când procurorul de ședință al DNA – care de regulă înșiră niște texte de lege și cere respingerea oricărui demers juridic al inculpaților – și-a „înflorit” de data asta pledoaria și a spus că fostul ministru al Turismului a făcut o „contestație neserioasă”.
La asta a reacționat Elena Udrea în ultimul cuvânt:
Înalta Curte de Casație și Justiție se va pronunța pe data de 1 noiembrie cu privire la contestația la executare formulată de Elena Udrea împotriva deciziei de condamnare din 2018, în Dosarul Gala Bute.
Reamintim că fostul ministru al Turismului se află în pușcărie, după ce la începutul lunii aprilie a pierdut o contestație în anulare pe care o formulase împotriva aceleiași decizii. Procesul a fost suspendat pentru mult timp, deoarece instanța aștepta un răspuns de la Curtea de Justiția a Uniunii Europene (CJUE) pe tema aplcării deciziei CCR legată de nelegala compunere a completurilor de judecători de la Instanța supremă.
În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.
În esență, avocații fostului ministru al Turismului au solicitat marți, 18 octombrie, anularea tuturor formelor de executare a pedepsei din dosarul Gala Bute, punerea Elenei Udrea în libertate și rejudecarea dosarului.
Ei ai arătat că Elena Udrea n-a avut parte de o judecată dreaptă nici pe fond, nici în apel – unde a luat, de fiecare dată, tot 6 ani de piușcărie.
Conform celor susținute de avocați, pe fond procesul a fost viciat pentru că cei trei judecători n-ar fi fost specializați în judecarea infracțiunilor de corupție, așa cum cere legea – deși de data asta apărătorii n-au mai intrat în semantica textului de lege care pune problema la conditional-optativ: „pot fi organizate completuri specializate”. Mai mult, despre unul dintre judecători avocații spun că n-ar fi depus jurământ. Este vorba de o fostă procuroare care a trecut în rândul judecătorilor și n-ar mai fi rostit pentru a doua oară jurământul fără de care – zic apărătorii – nu poate fi considerată ca făcând parte din rândul celor care aplică legea.
Tot așa, în faza de apel, Elena Udrea n-a avut parte de o judecată ca la carte deoarece, la data respectivă, președintele Completului de 5 judecători nu era tras la sorți precum ceilalți 4, ci era titular de drept. Cu ale cuvinte, președintele completului era ori șefa instanței, ori unul dintre vicepreședinți, ori șeful Secției Penale. Avocații Elenei Udrea au arătat că toți aceștia erau „numiți de către președintele României”, de unde ar rezulta „o imixtiune a Executivului în Justiție”.
Această contestație la executare este ultima șansă a Elenei Udrea de a obține anularea condamnării de 6 ani de închisoare în Dosarul Gala Bure, iar apoi se poate considera că a epuizat căile legale prevăzute de legislația națională, având drumul deschis către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Ai furat mai putin decat altii, nu?
Ai cateva exemple ? Vezi tot