Cronica unei amânări spectaculoase: Logodnicul Elenei Udrea a venit pentru prima oară la procesul Gala Bute

Dacă Înalta Curte ar fi fost o școală, iar judecătorii ar fi fost profesori, Elena Udrea ar figura cu o absență, iar Rudel Obreja ar s-ar fi remarcat drept un repetent silitor. Dar atunci, păstrând analogia, și examenele ar avea trei contestații, elevii și-ar putea alege data la care să fie ascultați, iar profesorii și-ar da examenul de titularizare de fiecare dată înainte de a pune note în catalog.

Cinci ani de închisoare a primit Rudel Obreja în Dosarul Gala Bute, iar Elena Udrea șase, înainte să fie prinsă la granița dintre Bulgaria și Grecia. Trebuie reamintit că pedepsele celor doi au fost pronunțate în 2018, apoi Curtea Constituțională a spus că la Înalta Curte completurile sunt constituite în mod nelegal. De aceea, pedepsele pronunțate pe numele Elenei Udrea și al lui Rudel Obreja au fost suspendate în cadrul unei contestație în anulare. Luni, 23 mai, instanța a luat în discuție recursul în casație formulat de cei doi, adică o altă cale extraordinară de atac împotriva hotărârii de condamnare din 2018.

Rudel Obreja, adus degeaba la proces din pușcărie

Rudel Obreja a răspuns prezent din boxa arestaților, adus cu „autobuzul școlar” de la Rahova. Îmbrăcat într-o pereche de blugi albaștri și o cămașă albă, Obreja purta după el, ținută strâns în mâinile încătușate, o pungă de hârtie.

De cum a intrat în sala Secției Penale, Rudel Obreja și-a rotit privirea în sală prin ochelarii cu rame aurii: și-a revăzut partenera, a dat ochii cu logodnicul Elenei Udrea, Adrian Alexandrov (foto), apoi l-a găsit avocatul său, fostul șef al CSM, Dan Lupașcu. Cu toată boxa doar pentru el, Obreja a scos din punga de hârtie un pix, un caiet studențesc și un teanc de documente. Fostul președinte al Federației Române de Box părea că a venit pregătit să-și dea corigența și să treacă anul, dar s-a dovedit că magistrații l-au amânat pentru „la vară”, pe 20 iunie. Judecătorii nu l-au întrebat nimic și nu a mai apucat să recite de pe hârtiile pe care și le pregătise cu atâta grijă.

Adrian Alexandrov părea că e pentru prima oară într-o sală de judecată, îmbrăcat într-un sacou bleumarin, cu părul aranjat atent cu ceară și cu o agendă în care n-a apucat să deseneze mare lucru. Dacă ar mai fi venit la proces, s-ar fi așezat lângă avocați, nu în ultima bancă, printre jurnaliști. Cum nu e nici inculpat, nici avocat, nici el n-a apucat să zică nimic în fața instanței. La ieșire și-a scos ochelarii „de firmă” și a făcut o scurtă declarație, în drum spre bolidul de lux cu care venea Udrea, pe vremuri, la proces: „Am venit să o susțin pe Elena”.

Avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a venit hotărât să obțină eliberarea din arest a clientei lui, mai ales că – spune el – în cazul fostei șefe a Ministerului Turismului operează deja suspendarea condamnării pronunțată de Înalta Curte imediat după decizia CCR, astfel că judecătorii ar trebui doar să constate acest lucru. Avocatul Elenei Udrea susține, pe scurt, că decizia CCR pe tema nelegalității completurilor de la Înalta Curte nu a fost anulată, hotărârea Curții de Justiției a Uniunii Europene nu i se aplică clientei lui și, ca urmare, Udrea e arestată ilegal.

Ultimul „examen” al Elenei Udrea și al lui Rudel Obreja, amânat pe 20 iunie

Numai că discuțiile n-au ajuns atât de departe încât avocatul Veronel Rădulescu să le și explice judecătorilor din ce motive susține aceste lucruri, deoarece dezbaterile s-au blocat în proceduri. Pentru ca procesul să aibă loc, legea spune că inculpatul trebuie citat, e necesar să își exprime consimțământul (este întrebat dacă își susține recursul și dacă vrea să participe la proces), iar apoi este reprezentat de un avocat ales.

Ei bine, Elena Udrea nu vrea să participe la proces prin videoconferință, ci personal. Avocatul trăgea nădejde că judecătorii vor lua în discuție chestiunea suspendării executării pedepsei și o vor pune în libertate pe Elena Udrea, urmând ca la un termen ulterior acesta să vină la proces ca un om liber. Pe de altă parte, magistrații voiau să judece toate solicitările Elenei Udrea la un singur termen de judecată: cererea de suspendare a executării pedepsei, cererea de sesizare a CCR cu o excepție de neconstituționalitate, cerere de sesizare a CJUE și recursul în casație, urmând a se pronunța pe toate prin aceeași încheiere.

Ziare.com l-a întrebat pe avocatul Veronel Rădulescu (foto) de ce consideră că pedeapsa pronunțată de judecători pe numele Elenei Udrea este suspendată de drept și care sunt motivele pentru care clienta lui spune că e arestată ilegal „de 46 de zile”, așa cum arăta aceasta într-un mesaj pe Facebook.

„Așii” din mâneca avocatului Elenei Udrea

„Dumneaei a fost condamnată în dosarul supranumit Gala Bute în 2018, am dovedit prin recursul în casație că a fost condamnată pentru fapte care nu erau prevăzute de legea penală, cum este abuzul în serviciu așa cum a fost el corectat prin decizia Curții Constituționale. A fost condamnată pentru fapte de luare de mită, care nu erau fapte prevăzute de legea penală la acel moment. Se pretinde că ar fi luat mită pentru altul, pentru partid, or în Codul penal anterior luarea de mită pentru altul nu era prevăzută. Iar pentru o altă faptă pentru care a fost condamnată nu există nicio dovadă, ba dimpotrivă, există multiple dovezi că nu a săvârșit acea faptă. Dar – cel mai important – doamna Udrea a fost condamnată în fond, în primă instanță, de un complet nespecializat, așa cum a constatat Curtea Constituțională prin decizia din 2017. A fost condamnată, tot pe fond, de către un complet din care a făcut parte un judecător care n-a depus jurământul. Și dvs presa știți că alte state au respins cereri de extrădare tocmai pentru acest motiv, că același judecător nu a depus jurământul și au constatat că cererea (de extrădare) este nelegală”, a declarat Veronel Rădulescu.

Deși nu a spus-o cu subiect și predicat, avocatul face referire la situația în care judecătorii greci au respins extrădarea în România a afaceristului Benny Steinmetz, condamnat în dosarul Ferma Băneasa, pe motiv că magistratul Florentina Dragomir a depus doar jurământ de procuror pe vremea când lucra la Parchet, iar ulterior, când s-a mutat la ICCJ, nu a mai depus jurământul de judecător. Formula este aceeași, și pentru procurori, și pentru judecători: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Avocații lui Benny Steimentz au speculat articolul din lege care spune că refuzul de a depune jurământul (art. 34 aliniat 2 din Legea 303/2004) atrage nulitatea numirii în funcție, iar judecătorii eleni i-au crezut.

„În apel a fost condamnată de un complet nelegal constituit, fapt constatat tot printr-o decizie a Curții Constituționale și această nelegalitate a Completului de 5 judecători a fost sanționată de ICCJ în toate celelalte dosare, mai puțin în dosarul Elenei Udrea. Or, în condițiile în care condamnarea pe fond a fost dispusă de un complet nespecializat, din care a făcut parte un judecător care nu a depus jurământul, iar condamnarea în apel a fost dispusă de un complet nelegal constituit, toate acestea duc la nelegalitatea hotărârii. Și, în plus, în contestația în anulare, diferit de toate celelalte dosare în care s-a analizat această situație a completurilor nelegal constituite (cazuri în care ICCJ a dispus rejudecarea apelurilor), la doamna Udrea s-a respins contestația ca nefondată. De ce spun că este nelegal în continuare: prin această hotărâre dată de completul de contestație în anulare s-a dispus că aceasta (n.r. – hotărârea) este definitivă. Or, aliniatul 4 din articolul 432 Cod procedură penală spune că hotărârile date în contestație în anulare sunt supuse apelului și decizia dată în apel este definitivă. Cu privire la existența sau inexistența unei decizii date în contestația în anulare vă spun că acestea sunt prevăzute în mod expres de lege. În articolul 370 Cod procedură penală se spune foarte clar când instanța se pronunță prin decizie: atunci când se pronunță asupra unui apel, asupra unui recurs în casație sau a unui recurs în interesul legii. Niciuna nu este situația noastră! Contestația în anulare nu este menționată acolo”, a explicat Veronel Rădulescu pentru Ziare.com.

Avocatul arătat de ce susține că decizia de suspendare a executării pedepsei pronunțată în 2018 este încă valabilă în cazul Elenei Udrea.

„Spune respectivul articol (art. 370 alin 2 Cpp): și în alte situații prevăzute de lege. La contestația în anulare Legea – nu doctrina, nu jurisprudența, nu aprecierile făcute de alte instanțe – nu identifică decît 3 situații în care instanța se pronunță prin decizie definitivă. Prima situație când admite contestația în anulare, când desființează hotărârea atacată și dispune rejudecarea apelului. A doua situație este când instanța constată o contrarietate între două hotărâri și admite contestația în anulare. Nu este situația noastră nici prima, nici a doua. A treia situație este când se respinge ca inadmisibilă contestația în anulare, nici asta nu e situația noastră. Situația noastră e diferită: se respinge contestația în anulare ca nefondată. Și atunci este pe deplin aplicabil aliniatul 4 al aceluiași articol care spune că sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă. Acea suspendare dispusă în cadrul contestației în anulare până la soluționarea definitivă operează și în prezent. Și hotărârea de condamnare a doamnei Elena Udrea este încă suspendată, dar trebuie să po constate cineva”, a mai declarat avocatul Veronel Rădulescu.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...