Pentru cine „bate gongul” în Dosarul Gala Bute: Când vor afla Elena Udrea și Rudel Obreja efectul deciziei CJUE

Luni, 07 Februarie 2022, ora 21:30 16547 citiri
Elena Udrea și Rudel Obreja au scăpat de pușcărie în baza deciziilor Curții Constituționale: FOTO: Ionuț Mureșan / Colaj

Elena Udrea, Rudel Obreja, Ion Ariton și ceilalți inculpați a căror condamnări au fost suspendate în urma deciziilor Curții Constituționale în urma scandalului privind nelegala constituire a completurilor de la Înalta Curte vor asista, pe data de 7 martie, la reluarea dezbaterilor. Curtea Supremă va pune în discuție decizia Curții Europene de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care e de rău-augur pentru inculpații din Dosarul „Gala Bute”.

Fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja, s-a prezentat luni, 7 februarie, la Curtea Supremă, unde s-a luat în discuție primul termen al contestației în anulare formulate de procurori împortiva deciziei prin care au fost suspendate pedepsele în Dosarul Gala Bute. 5 ani de închisoare a primit Rudel Obreja (foto) pentru rolul pe care l-a jucat în „afacerea” Gala Bute. Fostul șef al FRB executase deja 7 luni de pușcărie până când Curtea Constituțională a declarat că la ICCJ completurile de judecată au fost constituite nelegal, așa că Obreja a fost eliberat pe 20 decembrie 2018.

Elena Udrea a fost condamnată în dosarul Gala Bute la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, în lipsă, deoarece fostul ministru al Dezvoltării fugise deja în Costa Rica. Pedeapsa ei a fost suspendată până la soluționarea pe rolul CJUE a conflictului dintre CCR și ICCJ.

Pe data de 23 decembrie 2021, CJUE a trimis către ICCJ decizia prin care a statuat că dreptul european cu privire la fraude cu banii UE se aplică în fața deciziilor CCR, astfel că instanța urma să dezbată, la termenul de luni, cum se „traduce” decizia judecătorilor europeni pentru Elena Udrea și pentru ceilalți inculpați din dosar.

Numai că la termenul din 7 februarie Elena Udrea și avocatul acesteia, Veronel Rădulescu, au lipsit, fiind în izolare. Cei doi sunt suspecți de COVID-19 și de aceea nu s-au putut prezenta la proces. La următorul termen de judecată, fixat pentru data de 7 martie, Completul de 5 judecători de la ICCJ va pune în discuție efectele deciziei CJUE.

Cum s-a terminat „epopeea completurilor de la Înalta Curte”

Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.

Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Pe vremea guvernării PSD, Curtea Constituțională a dat două decizii care au aruncat în aer mai multe dosare de corupție și fraude cu fonduri europene.

Prima decizie a CCR a statuat că au fost constituite ilegal Completurile de 5 judecători de la ICCJ pentru faptul că doar 4 dintre magistrații care intrau în complet erau trași la sorți, în timp ce președintele completului nu era supus acestei procedure. Asta deoarece președintele sau vicepreședinții ICCJ prezidau aceste completuri (în număr de 4: două civile și două penale). Au urmat mai multe trageri la sorți, iar completurile au fost re-compuse. Această decizie a ICCJ nu a avut alt efect decât o amânare a unor procese, printre care cel al lui Liviu Dragnea – Dosarul Angajărilor Fictive.

A doua decizie a CCR statua că, în penal, completurile de 3 judecători de la ICCJ (cele care judecă pe fond) nu erau specializate în infracțiuni de corupție.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la acea vreme, Florin Iordache (artizanul celebrei Ordonanțe 13 care dezincrimina abuzul în serviciu) a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Pe de altă parte, Cristina Tarcea, pe atunci șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie. Mai exact, judecătoarea Cristina Tarcea arăta că dispozițiile Legii 78/2000 care prevăd o facultate, nu o obligaţie a Colegiului de conducere de a constitui complete specializate.

Elena Udrea a primit 6 ani cu executare în Dosarul „Gala Bute”

ICCJ a condamnat-o definitiv pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind pronunțată pe data de 5 iunie 2018.

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond.

De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.

În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă rămâne cu o condamnare de 5 ani închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar sunt:

  • Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – 3 ani de închisoare cu executare;
  • Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – 1 an şi 6 luni cu suspendare;
  • Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere;
  • Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – 3 ani de închisoare cu suspendare
  • Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - 2 şi 6 luni cu suspendare.
  • Fostul ministru al Economiei Ion Ariton (foto dreapta) a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 de euro către martorul Corin Boian şi 300.000 de euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Acuzațiile procurorilor DNA

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News