Avocații și procurorii „s-au îmbrățișat” precum boxerii la finalul dosarului „Gala Bute”. Cine profită de rejudecarea procesului

Luni, 04 Aprilie 2022, ora 22:04 9464 citiri
Rudel Obreja (dreapta) e cel mai câștigat dintre toți inculpații: faptele i se prescriu și firma lui e în faliment FOTO Ionuț Mureșan

Dosarul „Gala Bute” s-ar putea relua din faza apelului, după ce atât avocații, cât și procurorul de ședință al DNA au pus concluzii de rejudecare luni, 4 aprilie, când Înalta Curte a luat în discuție contestația în anulare în acest proces, în urma căreia condamnarea Elena Udrea a fost anulată ca urmare a deciziei CCR legată de nelegala compunere a completurilor de 5 judecători.

Asta înseamnă că nici procurorii DNA n-au ales să se folosească până la capăt de decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care spunea că în cauzele care au ca obiect fraude cu fonduri europene dreptul UE primează în fața deciziilor CCR.

Avocații din dosarul Gala Bute au cerut și ei rejudecarea cauzei din faza apelului, însă aceștia au mers mai departe și au spus că decizia CJUE nu are legătură cu procesul Elenei Udrea, ci privește mai degrabă Parlamentul.

Cine scapă prin prescripția faptelor și cine nu

Consecința imediată unei eventuale decizii de rejudecare a fost „scăpată” în sala de judecată chiar de procurorul de ședință: faptele unor inculpați s-au prescris deja. Este vorba despre Rudel Obreja, Ștefan Lungu și Dragoș Botoroagă.

„Nu a fost adus încă la cunoștința instanței că inculpatul Rudel Obreja a cerut în 2018 declararea falimentului firmei, așa că prejudiciul produs de Eurobox nu mai poate fi recuperat, deoarece bunurile societății au fost valorificate deja”, a arătat procuroarea DNA.

În schimb, unul dintre avocații Elenei Udrea, Eliza Ene, a spus că în cazul clientei sale prescrierea faptelor va interveni în martie, respectiv decembrie 2026. Elena Udrea a lipsit de la proces.

În caz că instanța va admite cererile de rejudecare a dosarului din faza de apel – așa cum au fost formulate de avocați și de procurorul DNA – atunci Rudel Obreja, Ștefan Lungu și Dragoș Botoroagă vor scăpa de acuzații.

Lui Rudel Obreja în convine această situație, deoarece asta înseamnă că va scăpa de pedeapsa de 5 ani de închisoare, din care a executat câteva luni, până ca decizia CCR să-i anuleze condamnarea.

Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme a fost condamnat la 2 şi 6 luni cu suspendare.

Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, primise 1 an şi 6 luni cu suspendare.

În caz de rejudecare, cel mai „șifonat” ar ieși Ion Ariton, pe care trei judecători l-au achitat la fond și alți cinci i-au menținut soluția de nevinovăție.

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, în prezent avocat al Elenei Udrea, a găsit în decizia CJUE o „chichiță” de la care, pornind, a arătat că hotărârea judecătorilor europeni nu privește dosarul Gala Bute, ci – în general – procesul legislativ al României.

Pentru a înțelege pledoaria lui Tudorel Toader trebuie să reproducem pasajele din decizia CJUE la care acesta a făcut referire.

Premisele de la care au pornit judecătorii europeni:

„În continuare, ÎCCJ ridică problema unui eventual risc sistemic de impunitate în materie de luptă împotriva fraudei și a corupției. În sfârșit, aceste instanțe solicită de asemenea să se stabilească dacă principiile supremației dreptului Uniunii și independenței judecătorilor le permit să lase neaplicată o decizie a Curții Constituționale, chiar dacă, în temeiul dreptului român, nerespectarea de către magistrați a unei decizii a Curții Constituționale constituie o abatere disciplinară. (…)”.

Iată concluzia CJUE:

„Obligația de a prevedea sancțiuni efective și disuasive pentru infracțiunile de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție. Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.

Cum a interpretat Tudorel Toader decizia CJUE

De acest pasaj s-a „legat” Tudorel Toader când a arătat că, de fapt, decizia CJUE n-o privește pe Udrea în special, ci mai degrabă toate cauzele de fraude cu fonduri UE în general. Treaba de a se asigura că nu se „creează un risc sistemic de impunitate”, ar fi a „Legiuitorului”, adică a Parlamentului.

CJUE nu poate să îndemne la ruperea echilibrului dintre puterile statului. Dacă CCR a constatat un dezechilibru nu poate să vină CJUE... Curtea de justiție a UE e dornică să unifice dreptul. Dumneavoastră judecați contestația în anulare, adică modul în care a fost judecata cauza în apel, de un complet nelegal constituit. În egala măsură, și decizia CJUE și decizia CCR produc efecte. Dar decizia CJUE nu e aplicabilă prezentei cauze. Asta pentru că judecătorii europeni vorbesc despre un risc sistemic. Instanta nu poate stabili existența unui risc sistemic, pentru că asta e de competența Legiuitorului (n.r. – Parlamentul), care face o analiza de ansamblu. Citez din hotărâre: incumbă legiuitorului să masuri. Fără supărare, nu judecătorului cauzei. La (paragraful) 194 spune CJUE că instanța lasă neaplicate dispoziții interne… Deci, decizii interne, norme interne, nu decizii ale CCR! Aplicarea hotărârii CJUE și a celor de la CCR nu sunt incompatibile! Rezultă că Legiuitorul trebuie să facă studii de impact. Fără a nega importanța deciziei CJUE, considerăm că ea se adresează mai mult Legiuitorului, nu e aplicabilă în prezenta cauză”, a conchis Tudorel Toader.

Cum s-a terminat „epopeea completurilor de la Înalta Curte”

Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.

Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Pe vremea guvernării PSD, Curtea Constituțională a dat două decizii care au aruncat în aer mai multe dosare de corupție și fraude cu fonduri europene.

Prima decizie a CCR a statuat că au fost constituite ilegal Completurile de 5 judecători de la ICCJ pentru faptul că doar 4 dintre magistrații care intrau în complet erau trași la sorți, în timp ce președintele completului nu era supus acestei proceduri. Asta deoarece președintele sau vicepreședinții ICCJ prezidau aceste completuri (în număr de 4: două civile și două penale). Au urmat mai multe trageri la sorți, iar completurile au fost re-compuse. Această decizie a ICCJ nu a avut alt efect decât o amânare a unor procese, printre care cel al lui Liviu Dragnea – Dosarul Angajărilor Fictive.

A doua decizie a CCR statua că, în penal, completurile de 3 judecători de la ICCJ (cele care judecă pe fond) nu erau specializate în infracțiuni de corupție.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la acea vreme, Florin Iordache (artizanul celebrei Ordonanțe 13 care dezincrimina abuzul în serviciu) a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Pe de altă parte, Cristina Tarcea, pe atunci șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie. Mai exact, judecătoarea Cristina Tarcea arăta că dispozițiile Legii 78/2000 care prevăd o facultate, nu o obligaţie a Colegiului de conducere de a constitui complete specializate.

Elena Udrea a primit 6 ani cu executare în Dosarul „Gala Bute”

ICCJ a condamnat-o definitiv pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind pronunțată pe data de 5 iunie 2018.

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond.

În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă rămâne cu o condamnare de 5 ani închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar sunt:

  • Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – 3 ani de închisoare cu executare;
  • Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – 1 an şi 6 luni cu suspendare;
  • Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere;
  • Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – 3 ani de închisoare cu suspendare
  • Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - 2 şi 6 luni cu suspendare.
  • Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 de euro către martorul Corin Boian şi 300.000 de euro către martorul Adrian Gărdean.

În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Acuzațiile procurorilor DNA

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News