Cine este „asul” din mâneca Elenei Udrea pentru dezbaterile finale din Dosarul „Gala Bute”

Luni, 07 Martie 2022, ora 16:01
5285 citiri
Cine este „asul” din mâneca Elenei Udrea pentru dezbaterile finale din Dosarul „Gala Bute”
Elena Udrea l-a angajat ca avocat pe unul dintre artizanii modificărilor aduse „Legilor Justiției”. FOTO: Ionuț Mureșan

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader – artizanul principalelor modificări ale Legilor Justiției în guvernarea PSD-ALDE – este „asul” din mâneca Elenei Udrea în Dosarul „Gala Bute”, cel în care acesta a fost condamnată la 6 ani cu executare, decizia fiind suspendată de conflictul dintre CCR și Înalta Curte pe tema completurilor.

Avocatul Tudorel Toader este, pe lângă fost ministru al Justiției, și fost judecător CCR timp de 10 ani (în perioada 2006-2016). Toader a fost angajat ca avocat de Elena Udrea în perspectiva discutării, la data de 4 aprilie, a efectului deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în Dosarul „Gala Bute”.

Este primul termen în care Tudorel Toader răspunde ca avocat în acest dosar din partea Elenei Udrea. Procesul s-a amânat, luni, 7 martie, din lipsă de procedură cu una dintre firmele din dosar, Euro Box Promotion, care are calitatea de parte responsabilă civilmente. Firma a intrat recent în insolvență și trebuia citată prin lichidatorul judiciar desemnat de Tribunalul București.

Cererea de amânare și aspectele legate de lipsa de procedură au venit din partea procurorului de ședință al DNA care a spus că are „grijă și de latura civilă”.

Reamintim că SC Euro Box Promotion a fost obligată, alături de Rudel Obreja, să plătească suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile.

CJUE: Dreptul european se aplică în fața deciziilor CCR în dosarele de fraudă cu banii UE

La termenul din data de 10 ianuarie 2022, instanța a luat act de decizia CJUE și le-a pus în vedere tuturor părților implicate că se impune dezbaterea chestiunii repunerii pe rol a Dosarului Gala Bute. Acest aspect va fi discutat la termenul următor, pe 4 aprilie.

„Având în vedere că la data de 21 decembrie 2021, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat asupra cauzelor preliminare conexate C-357/19, C-547/19, C-811/19 şi C-840/19 (…) Completul de 5 Judecători constată că se impune citarea părţilor în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei cu nr. 3089/1/2018 şi reluării judecării contestaţiilor în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție - Direcția Națională Anticorupție şi inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr.93 din data de 5 iunie 2018(…) în dosarul nr.2303/1/2017”, se arăta în minuta ICCJ.

Elena Udrea a fost condamnată în dosarul Gala Bute la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, în lipsă, deoarece fostul ministru al Dezvoltării fugise deja în Costa Rica. Pedeapsa ei a fost suspendată până la soluționarea pe rolul CJUE a conflictului dintre CCR și ICCJ.

Pe data de 23 decembrie 2021, CJUE a trimis către ICCJ decizia prin care a statuat că dreptul european cu privire la fraude cu banii UE se aplică în fața deciziilor CCR, astfel că instanța urmează să dezbată cum se „traduce” decizia judecătorilor europeni pentru Elena Udrea și pentru ceilalți inculpați din dosar.

Cum s-a terminat „epopeea completurilor de la Înalta Curte”

Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.

Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Pe vremea guvernării PSD, Curtea Constituțională a dat două decizii care au aruncat în aer mai multe dosare de corupție și fraude cu fonduri europene.

Prima decizie a CCR a statuat că au fost constituite ilegal Completurile de 5 judecători de la ICCJ pentru faptul că doar 4 dintre magistrații care intrau în complet erau trași la sorți, în timp ce președintele completului nu era supus acestei procedure. Asta deoarece președintele sau vicepreședinții ICCJ prezidau aceste completuri (în număr de 4: două civile și două penale). Au urmat mai multe trageri la sorți, iar completurile au fost re-compuse. Această decizie a ICCJ nu a avut alt efect decât o amânare a unor procese, printre care cel al lui Liviu Dragnea – Dosarul Angajărilor Fictive.

A doua decizie a CCR statua că, în penal, completurile de 3 judecători de la ICCJ (cele care judecă pe fond) nu erau specializate în infracțiuni de corupție.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la acea vreme, Florin Iordache (artizanul celebrei Ordonanțe 13 care dezincrimina abuzul în serviciu) a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Pe de altă parte, Cristina Tarcea, pe atunci șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie. Mai exact, judecătoarea Cristina Tarcea arăta că dispozițiile Legii 78/2000 care prevăd o facultate, nu o obligaţie a Colegiului de conducere de a constitui complete specializate.

Elena Udrea a primit 6 ani cu executare în Dosarul „Gala Bute”

ICCJ a condamnat-o definitiv pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind pronunțată pe data de 5 iunie 2018.

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond.

De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.

În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă rămâne cu o condamnare de 5 ani închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar sunt:

  • Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – 3 ani de închisoare cu executare;
  • Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – 1 an şi 6 luni cu suspendare;
  • Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere;
  • Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – 3 ani de închisoare cu suspendare
  • Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - 2 şi 6 luni cu suspendare.
  • Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 de euro către martorul Corin Boian şi 300.000 de euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Gala Bute

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

REPER ar vrea candidați comuni cu Alianța Dreapta Unită, la Capitală: "Luăm cu toții decizia matură de a ne așeza cât mai repede la masă"
REPER ar vrea candidați comuni cu Alianța Dreapta Unită, la Capitală: "Luăm cu toții decizia matură de a ne așeza cât mai repede la masă"
REPER, partidul condus de fostul premier Dacian Cioloș, anunță că a trimis o invitație la dialog colegilor de la USR, PMP și Forța Dreptei, filialele din București, în vederea găsirii...
George Simion anunță alianțe electorale cu noi formațiuni politice anti-sistem. „Suntem în plină lovitură de stat”
George Simion anunță alianțe electorale cu noi formațiuni politice anti-sistem. „Suntem în plină lovitură de stat”
Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, a declarat joi, 28 martie, la Bistriţa, că a avut consfătuiri cu 30 de formaţiuni politice neparlamentare, cu care ar urma să...
#Elena Udrea, #tudorel toader, #Gala Bute DNA, #CJUE MCV , #DNA